Analiză Drone fabricate în România cu tehnologie testată pe frontul din Ucraina. Proiectul de 200 de milioane de euro care ar putea schimba industria de apărare

România și Ucraina ar putea produce împreună drone, în cadrul unui proiect finanțat prin programul european SAFE, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro. Parteneriatul ar putea aduce industriei românești de apărare acces la tehnologii dezvoltate și testate pe frontul din Ucraina, dar și noi oportunități de producție și export. „Adevărul” a discutat cu Aurel Cazacu, specialist în industria de apărare, despre perspectivele colaborării dintre cele două țări.

Evenimentul Rebuild Ukraine Forum 2026 din 9 noiembrie Foto: arhivă

Aurel Cazacu consideră că parteneriatul cu Ucraina ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru dezvoltarea industriei românești de apărare, în special în domeniul dronelor și al inteligenței artificiale.

„Acest parteneriat, sincer, ar deschide oportunități în domeniul dronelor. Ei ar dori să vină în România să producă, să facă fabrici de drone”, a explicat acesta.

Cooperarea se înscrie în proiectul româno-ucrainean de coproducție a materialelor de apărare, pentru care sunt prevăzute aproximativ 200 de milioane de euro prin instrumentul european SAFE. Proiectul vizează dezvoltarea unei capacități de producție în România, în colaborare cu companii ucrainene, precum și transferul de tehnologie și instruirea personalului.

Cazacu susține că România ar putea beneficia de experiența acumulată de Ucraina pe front, dar și de tehnologiile dezvoltate prin cooperarea acesteia cu statele europene, membre NATO și Statele Unite.

„Este un lucru foarte important să cooperăm cu Ucraina pentru a ne putea ajuta reciproc: noi să-i ajutăm să-și refacă industria de apărare, iar noi, de asemenea, să ne dezvoltăm în domeniul industriei de apărare prin accesarea unor tehnologii noi și a unor tehnologii pe care ei le-au pus în practică în urma cooperării pe care au avut-o cu țările europene, țările NATO și Statele Unite”, a afirmat specialistul.

Acesta a subliniat că dronele au devenit relevante pentru toate categoriile de forțe armate, de la trupele terestre și maritime până la cele aeriene și domeniul războiului cibernetic. În opinia sa, experiența acumulată în timpul războiului din Ucraina poate contribui la identificarea unor noi soluții tehnologice și la modernizarea industriei românești.

Cum ar putea beneficia România de proiectul de 200 de milioane de euro

Referindu-se la proiectul de coproducție finanțat prin SAFE, Cazacu a apreciat că inițiativa ar putea aduce beneficii economice României, însă a subliniat că responsabilitatea gestionării acesteia revine autorităților.

„Eu nu cred că această decizie s-a luat așa, aiurea, numai de către noi, ci a fost și o influență a partenerilor europeni”, a declarat acesta.

Cazacu, membru al Camerei de Comerț Bilaterale România-Ucraina, a afirmat că a discutat despre această perspectivă și cu parteneri ucraineni, care ar fi interesați să identifice soluții de cooperare economică pe termen lung.

„Partenerii din Ucraina sunt de acord să găsim soluții ca și noi, în urma acestei cooperări și a viitorului, să identificăm soluții de recuperare a pagubelor pe care le-am avut”, a susținut acesta.

Specialistul consideră că România ar putea valorifica tehnologiile la care ar avea acces prin parteneriat, dezvoltând produse atât pentru propriile nevoi de înzestrare, cât și pentru cele ale Ucrainei.

„În urma acestei colaborări și a intrării în contact cu aceste tehnologii, noi pe urmă putem crea anumite produse pe care le realizăm pentru satisfacerea necesităților de dotare ale ucrainenilor și pentru satisfacerea necesităților de dotare ale părții române”, a explicat Cazacu.

El a avansat inclusiv posibilitatea ca producția să fie realizată inițial în România, urmând ca ulterior să fie transferată în Ucraina, în timp ce companiile românești ar putea continua să producă și să exporte.

„Noi rămânem cu producția, putem să facem export și prin export să recuperăm profitul și, în viitor, făcând export, ne dezvoltăm economic și nu mai este nevoie să trăim (...) din împrumuturi externe”, a susținut acesta.

Cazacu a atras atenția și asupra necesității modernizării fabricilor din industria de apărare, inclusiv prin investiții în software, automatizare și inteligență artificială.

Cooperarea ar putea contribui și la apropierea Ucrainei de NATO

Un alt beneficiu al parteneriatului ar putea fi consolidarea cooperării militare dintre cele două state, având în vedere poziția lor strategică la Marea Neagră.

Aurel Cazacu consideră că România poate contribui la pregătirea Ucrainei pentru o eventuală integrare în NATO, inclusiv prin schimb de experiență și perfecționarea personalului militar.

„Ca să intri în NATO, o țară are nevoie de un parteneriat cu unul dintre membrii activi NATO, iar noi suntem o țară foarte activă în NATO datorită poziției noastre la Marea Neagră. Ei sunt și ei la Marea Neagră și atunci putem să cooperăm și să-i ajutăm”, a declarat acesta.

El a explicat că simpla achiziție de echipamente militare occidentale nu este suficientă pentru interoperabilitatea cu armatele NATO, fiind necesară și adaptarea structurilor militare și pregătirea personalului.

„Indiferent câtă tehnologie și câte lucruri au primit, după ce intri în NATO, armata țării tale trebuie să fie compatibilă cu echipamentele militare ale țărilor NATO, ca atunci, în caz că este un pericol, să poți să cooperezi, să lupți și să aperi frontiera”, a mai spus specialistul.

Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate și pentru companiile românești

Declarațiile au fost făcute în contextul celei de-a cincea ediții a unei conferințe organizate de Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina, dedicată reconstrucției Ucrainei, la care a participat și ambasadorul Ucrainei la București.

Cazacu consideră că firmele românești ar putea contribui la refacerea infrastructurii ucrainene, inclusiv în domenii care depășesc industria militară propriu-zisă.

„Chiar dacă nu putem să oferim tancuri și avioane, putem în schimb să-i ajutăm să-și refacă infrastructurile critice, care sunt unitățile militare, unitățile de poliție, spitalele, școlile, drumurile, poate și elementele de cultură și așa mai departe. Noi putem să contribuim și avem firme specializate”, a afirmat acesta.

El a subliniat că refacerea capacităților unei armate presupune mult mai mult decât furnizarea de armament, fiind necesare și echipamente logistice, utilaje, infrastructură și capacități de aprovizionare.

În opinia sa, România ar trebui să valorifice această oportunitate printr-o strategie care să urmărească atât sprijinirea Ucrainei, cât și dezvoltarea propriilor capacități industriale.

„Este foarte important ca politicul, cei care ne conduc, să dea dovadă de o capacitate de management și să pună România pe primul plan și pe urmă interesele personale sau interesele de partid”, a conchis Aurel Cazacu.