Exclusiv Greșeala cumplită din 1941, repetată de Armata Română? Un general NATO acuză: „La parade dă bine, pe front ar fi dezastru”

Fostul comandant NATO Dorin Toma trage un semnal de alarmă istoric și explică cum deciziile politice din birouri lasă militarii români cu arme incompatibile, exact ca în Al Doilea Război Mondial.

Paradă cu ocazia Zilei Naționale a României. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, face o paralelă directă între deciziile pe care România le ia acum în privința politicilor de dotare a armatei și dezastrul din Al Doilea Război Mondial.

Înainte de 1941, din considerente strict politice, România a cumpărat artilerie de la cehoslovaci, pentru că făceam parte din Mica Antantă, de la francezi, care erau aliații noștri tradiționali, dar și de la germani, care au ocupat într-o anumită măsură România. Rezultatul? Pe frontul de Est, armata română a intrat cu o sumedenie de sisteme incompatibile, fără piese de schimb și cu muniții diferite. Concluzia generalului: „Repetăm aceleași greșeli cu nonșalanță. Totul arată perfect la paradă, dar la război e ca la război”.

Coșmarul logistic

De această dată, România merge foarte mult pe mâna Germaniei, iar compania Rheinmetall este favorita autorităților de la București. O bună parte din miliardele ce vor veni sub formă de împrumut de la Bruxelles, prin programul SAFE, vor ajunge la compania germană.

În același timp, România dă dovadă de o lipsă totală de strategie atunci când apelează la o mulțime de furnizori pentru aceleași capacități militare. Asta înseamnă un adevărat „ghiveci”, spune generalul, care va afecta capacitățile per ansamblu ale Armatei Române. În cazul unor operațiuni militare sau, mai grav, în cazul unui război, armata se va confrunta cu un adevărat coșmar logistic, avertizează generalul.

Într-o singură unitate blindată vom avea autopropulsate coreene, mașini de luptă germane și tancuri americane Abrams. Pe partea de rachete antiaeriene de umăr (programele MANPADS/VSHORAD), în loc de un singur producător, România a cumpărat de la trei: sud-coreene, franceze (Mistral 3) și poloneze (Piorun).

„Opinia mea este că vom avea într-o mare unitate blindată, să spunem așa, autopropulsat produs de o firmă coreeană, mașina de luptă a infanteriei produsă de o firmă germană și tancurile care vom vedea de unde vor veni. Deocamdată avem Abrams, care e produs de o companie americană. Vă dați seama că, punându-le toate împreună în cadrul aceleiași structuri, unde nu există nicio comunalitate între aceste echipamente, să zic o piesă de schimb pe care să o poți folosi la diferite platforme, logistic este un coșmar pentru planificator și pentru sistemul logistic real pe care trebuie să-l pui în funcțiune la campanie”, este semnalul de alarmă tras de generalul Dorin Toma.

Trei tipuri de rachete pe același front

Lucrurile vor sta la fel în cazul mentenanței, dar și atunci când va fi vorba despre muniții.

„Bineînțeles, pe partea de mentenanță vor exista probleme la fel de mari. Vă dați seama, trebuie să ai pentru fiecare tip de platformă o facilitate de mentenanță diferită: pentru mașina de luptă, pentru tanc, pentru obuzierul autopropulsat, vorbim de platformele esențiale. Nu va exista nicio comunalitate, asta vreau să spun, ceea ce nu este până la urmă foarte ok”, explică generalul Dorin Toma.

Generalul Dorin Toma e îngrijorat de programele de dotare al Armatei Române. FOTO: Arhivă personală

Situația este la fel și în cazul sistemelor MANPADS/VSHORAD, rachetele antiaeriene cu bătaie apropiată.

„În loc să fie un singur program și să găsești un sistem, un singur producător care să-ți producă, să-ți furnizeze și racheta pe care o pui pe umărul soldatului, și să-ți fie la fel și sistemul pe care îl pui pe o mașină blindată, alegi vreo 3. În loc să cumperi un singur simulator sau tip de simulator pentru instruirea personalului, va trebui să ai 3 tipuri de simulatoare pentru instruirea personalului. Logistic, la fel: deci în loc să te gândești la o compatibilitate, în loc să-i trimiți comandantului de brigadă o mie de rachete, un planificator logistic trebuie să facă o analiză foarte exactă: «Hai să vedem... Păi stai, că el are nu știu câte sisteme dintr-un anumit tip, alte sisteme de alt tip». Și atunci, mia aceea de rachete de care unitatea are nevoie trebuie împărțită pe fiecare tip de rachete și estimate diferite consumuri. Adică se complică foarte mult”, consideră generalul Dorin Toma.

Lecția neînvățată din 1941

Nu este pentru prima dată când România face această mare greșeală. În acest sens, generalul NATO face o paralelă istorică cu dezastrul logistic al Armatei Române din anii '40, anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe front, militarii români au avut enorm de suferit din cauza planificatorilor armatei, care au decis în birouri politica de achiziții fără a analiza temeinic programele de înzestrare.

„Avem exemple în istoria României, când în Al Doilea Război Mondial, de fapt înainte de Al Doilea Război Mondial, tot așa, am cumpărat sisteme de artilerie de la Cehoslovacia, pentru că eram în Mica Antantă, cum se numea pe vremea aceea acea înțelegere politico-militară cu Iugoslavia și Cehoslovacia. Apoi, am cumpărat de la francezi, pentru că aveam un parteneriat strategic cu Franța și era principalul aliat. Apoi, când am schimbat direcția, am început să cumpărăm de la Germania. Și ne-am trezit pe câmpul de luptă, în 1941, cu unități care operau nu știu câte sisteme de artilerie, cu diferite tipuri de muniție, de la diferiți producători, fără piese de schimb. Așa s-a întâmplat pe câmpul de luptă. Iar militarii români au avut enorm de suferit, inclusiv în campania din Rusia. Au existat vulnerabilități mari, exploatate atunci de sovietici”, amintește generalul Dorin Toma.

„Oameni care au stat toată viața prin birouri”

În prezent, în birourile Ministerului Apărării Naționale se iau decizii cel puțin la fel de discutabile, consideră generalul Dorin Toma. Birocrații sunt cei care iau de cele mai multe ori decizii, inclusiv din afara armatei, iar politicul are din nou un cuvânt greu de spus. Dar cel mai grav este că experții nu sunt consultați, iar deciziile sunt luate de oameni fără niciun fel de expertiză sau de birocrați ai armatei care nu au ieșit niciodată pe teren și nu au capacitatea de a gândi coerent politicile de înzestrare a Armatei Române.

„Totul arată foarte bine la parade, la Ziua Porților Deschise, atunci când se dau diferite declarații publice, totul este perfect, dar, până la urmă... la campanie este ca la campanie, la război este ca la război. Pe front ar fi aproape sigur un dezastru. Toate aceste decizii se iau așa cum se iau și activitățile, programele acestea se fac, se derulează așa cum se derulează, pentru că nu primează aspectul operațional. Adică, prima întrebare pe care ar trebui să și-o pună cei care se ocupă de asta ar fi: cum influențează, din perspectivă operațională, achiziția unui sistem? Deci, operațional, care este impactul? De la instruire, de la sprijinul logistic, de la rezistența acelui echipament în câmpul tactic. Dar asta înseamnă că trebuie să ai o percepție din perspectiva luptătorului, a militarului, să înțelegi, să știi ce se întâmplă în câmpul tactic. Iar asta înseamnă să fi fost pe acolo, măcar la instruire, să fi interacționat cu trupa ca să înțelegi exact nevoile militarului. Nu să le faci pe toate din pix, din birou”, este critica pe care generalul le-o aduce birocraților din armată.

Generalul Dorin Toma nu ezită să o spună, cu subiect și predicat, că oameni fără pregătire sunt puși să ia decizii-cheie pentru Armata Română.

„Vorbim de cei care au decis programele astea, de cei de la Ministerul Apărării acum și Direcția Generală pentru Armamente, acolo niciunul nu are o astfel de expertiză. Adică este vorba despre oameni care au stat toată viața prin birouri și care vor să-și asume cât mai puțină răspundere, să nu aibă niciun risc, se uită la decizia politică tot timpul, la buget, și prea puțin îi interesează pe ei acum. Nu stau să se gândească la faptul că deciziile lor de acum pot afecta grav ce s-ar putea petrece cândva pe un câmp de luptă. Nici nu-și imaginează măcar că pe 100 de kilometri de front liniar și cu o adâncime de 50 de kilometri, vor găsi acolo trei sisteme antiaeriene diferite. Și cel care trebuie să planifice sprijinul logistic va avea o problemă din cauza asta”, mai afirmă generalul Dorin Toma.

Dacă România va retrăi momente dramatice precum cele din anii '40, iar trupele române vor fi obligate să lupte, situația ar putea fi la fel de critică precum a fost la Rostov pe Don, Stalingrad sau în alte bătălii cumplite din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care au decimat Armata Română. La fel ca atunci, niciunul dintre cei care iau azi aceste decizii nu ar fi tras la răspundere, crede generalul.

„Atunci, după război, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru faptul că s-a greșit politica de achiziții. La fel s-ar întâmpla și acum: acei oameni ar sta în birouri în timp ce militarii și-ar risca viața pe front. Și, la fel, nimeni nu ar fi tras la răspundere. Putem doar să sperăm că nu va fi cazul unui război”, încheie generalul Dorin Toma.