pace - ultimele știri

Un înalt oficial militar rus afirmă că președintele american Donald Trump nu va interveni în sprijinul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă ambii lideri sunt implicați în negocieri indirecte privind o posibilă soluționare a conflictului ruso-ucrainean.

Războiul din Ucraina, conflictul persistent din Orientul Mijlociu și instabilitatea crescândă la nivel mondial continuă să alimenteze o spirală a nesiguranței globale.

Războaiele nu seamănă dar se adună, uneori, mai multe în același timp. Uneori, armistițiul dintr-un război poate ajuta în celălalt, alteori doar îl aprinde și mai tare. Iar pacea vine și mai greu, e drumul lung și e întotdeauna o lebădă neagră ascunsă între sălcii.

Nici măcar cel mai optimist scenariu nu aduce pacea.

Negocierile de la Istanbul au avut loc în timp ce pe pistele unor baze aeriene ruse ardeau încă bombardierele strategice purtătoare de arme nucleare. Între timp s-a mai adăugat pe agenda succeselor ucrainene și un nou atac asupra Podului de la Kerci. Doar pe frontul din Donbas nimic nou.

Oficialii ruși și ucraineni urmează să se înâlnească din nou, luni, 2 iunie, la Istanbul pentru a purta discuții de pace. După prima rundă de negocieri, din 16 mai, a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de război.

Vladimir Putin este, aparent, deschis la ideea unui acord de pace în Ucraina. Însă nu oricum.

Pacea nu vine ușor și, câteodată, pare că nu mai vine deloc. Războiul din Ucraina a intrat în etapa negocierilor care pot să dureze, însă, ani de zile. Între timp, pe front, tehnologiile militare seceră vieți cu mijloace de ucis din ce în ce mai sofisticate, mai numeroase, mai ușor de produs.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea înregistra progrese în ceea ce privește o eventuală soluționare în următoarele 10–14 zile, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un interviu pentru presa turcă.

Papa Leon al XIV-lea a cerut încetarea conflictelor globale în prima sa rugăciune publică de duminică, rostită de la Vatican în fața a zeci de mii de credincioși.

Suntem gata de luptă pentru România liberă și europeană. Pe aici putiniștii, trumpiștii și vânzătorii de țară nu vor trece. Aici este România, aici este Europa.

Începutul de mai este momentul când se aniversează victoriile, se celebrează pacea și se pregătesc ofensivele militare de vară. Pentru războiul din Ucraina următoarele săptămâni vor fi decisive asupra cursului pe care îl va urma confruntarea din stepa Donbasului. Va fi armistițiu, va fi pace?

Rusia propune o încetare a focului între 8 și 10 mai, despre care susține că ar testa disponibilitatea Kievului de a negocia pacea. Ucraina consideră, însă, că este vorba de o pauză prea scurtă pentru discuții reale.

Trecerea de la primăvară la vară este un bun interval pentru pace, și s-a ajuns de multe ori la pace în acest interval, dar și pentru război, și multe ofensive militare au avut loc tot în acest răstimp. Ce traseu va urma războiul din Ucraina? Vom afla în câteva săptămâni. Deocamdată să numărăm...

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut miercuri un nou apel pentru un armistițiu total, în timp ce oficiali ucraineni discută la Londra cu aliații occidentali despre posibile soluții de încetare a războiului.

În Ucraina, războiul continuă, deși echipe de negociatori caută cu febrilitate soluții ca el să se încheie, cel puțin, într-o formă ”înghețată”. Deocamdată, capătul tunelului nu se arată, speranță există, însă, pentru că, până la urmă, nu vă uitați la titlu, toate războaiele au un sfârșit.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind un posibil acord de pace în Ucraina sunt complicate, iar Rusia nu va mai permite niciodată să fie dependentă economic de Vest.

În timp ce comunitatea internațională dezbate scenarii de încheiere a războiului din Ucraina, o realitate prinde contur cu tot mai mare claritate: Vladimir Putin nu mai poate, de fapt, opri acest conflict. Kyiv Post scrie de ce.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat duminică noile „lovituri criminale" ale Rusiei în Ucraina şi a cerut acţiuni puternice dacă Moscova continuă să refuze pacea, transmite AFP.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat, marți,1 aprilie, că țara sa este pregătită să joace un „rol constructiv” pentru încheierea conflictului din Ucraina, sprijinind în acelaşi timp Moscova în apărarea „intereselor" sale.

Europa vorbește de pace dar se pregătește de război. Deocamdată doar prin declarații de solidaritate și summit-uri de susținere. Speranța este că SUA se va întoarce, totuși, la sentimente mai bune și va oferi din nou ceea ce Europa, pe cont propriu, nu poate avea: securitate.

Titlul celei de-a treia cărți despre războiul din Ucraina este „Soldați fără frontiere”, pentru că, oricum s-ar numi lupta care se poartă, jertfele sunt ei, combatanții care luptă și suferă și mor cu adevărat.

Discuțiile lui Donald Trump cu Vladimir Putin „au paralizat aliații Ucrainei în Europa”. Nimeni nu este pregătit pentru pace, deși au trecut cinci săptămâni de când președintele SUA a promis că aduce „sfârșitul acestui război teribil”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat că Ucraina nu reprezintă un obstacol în calea păcii și că sub președinția lui Donald Trump s-ar putea ajunge la un acord echitabil și de durată cu Rusia.

Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, subliniază că drumul către pace necesită curaj și garanții de securitate reale pentru Ucraina, într-un mesaj în urma discuțiilor dintre Ucraina și SUA din Arabia Saudită, Kievul acceptând propunerea Americii pentru un armistițiu de 30 de zile.

Ucraina poate obține o pace durabilă cu sprijinul SUA, dar acest lucru necesită o presiune mai mare asupra Rusiei și garanții de securitate credibile, a scris șeful biroului prezidențial, Andrii Ermak, într-un articol de opinie publicat de The Guardian pe 11 martie.

Vladimir Putin „nu este deloc interesat de pace” în Ucraina, a spus sâmbătă șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Declarația vine după o noapte de bombardamente rusești.

Vicepreşedintele american J. D. Vance a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că cel mai bun mijloc de a împiedica o nouă invazie a Rusiei este ca americanii să fie lăsaţi să câştige bani în Ucraina.

”Ucraina contează pe sprijinul Statelor Unite în eforturile sale de a instaura pacea”, a transmis pe X preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit Ukrinform.

Întoarcerea la 180 de grade a abordării SUA față de situația din Ucraina, a produs multă stupefacție în cancelariile europene obișnuite să primească mesajele în cască, dar, încet – încet, se caută azimutul ajutător.

Candidatul PSD, PNL şi UDMR la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a apreciat luni că postările lui Elon Musk privind alegerile din România sau declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance nu reprezintă o ingerinţă în politica internă sau intervenţii în favoarea unui anumit candidat.

Între SUA trumpistă și Rusia putinistă nu mai e nici măcar competiție, ci o luptă abruptă spre hegemonia comună asupra Europei.

După ce secretarul apărării, Pete Hegseth, le-a explicat colegilor europeni, că politicile de securitate europene trebuie să facă dreapta - mprejur, pe 13 februarie vicepreședintele JD Vance a fost și mai radical.

Prețul petrolului a scăzut joi cu 1%, pe fondul unui potențial acord de pace între Rusia și Ucraina care a continuat să exercite presiuni în scădere, alături de creșterea stocurilor de țiței în Statele Unite.

Pentru Ucraina, luna februarie a debutat în forță, deși în multe din evoluții, Kievul este doar un subiect și nu un participant. SUA, dar și Rusia, au semnalat că au poziții asemănătoare în privința organizării de alegeri în Ucraina, pentru a permite negocierea păcii.

A venit și ziua din calendar, 20 ianuarie 2025, Ziua Inaugurării președintelui Trump, ziua în care trebuia să se întâmple totul și nu s-a întâmplat nimic. Vreau să spun, nimic semnificativ din ceea ce ar putea reprezenta o schimbare pentru conflictul din Ucraina.

Declarația președintelui ales Trump potrivit căreia va avea nevoie de mai mult timp pentru a aduce pacea în Ucraina, probabil vreo șase luni, demonstrează încă o dată cât de mare e distanța între retorica electorală și realitatea post – inaugurare prezidențială.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că ţara sa „nu este în război”, dar nici nu se bucură de o perioadă de pace, referindu-se la atacurile hibride şi la războiul prin procură care se desfăşoară pe teritoriul ţării, relatează AFP.

Keith Kellogg, nominalizat de președintele american Donald Trump pentru funcția de trimis special pentru Ucraina și Rusia, subliniază că președintele ales „nu încearcă să dea ceva lui Putin sau rușilor, el încearcă de fapt să salveze suveranitatea Ucrainei”.

La început de an 2025, optimismul nu prea dă pe afară, nici pe la Kiev, nici pe la parteneri, și sunt motive serioase pentru această stare de spirit. Conform consilierului Mihailo Podoliak, ”țările NATO nu sunt pregătite din punct de vedere psihologic pentru un război cu Rusia”.

În 24 februarie 2025, războiul din Ucraina va atinge pragul celui de-al treilea an. Conflictul s-a soldat deja cu mai mult de 200.000 de morți și de trei sau patru ori mai mulți răniți, iar numărul victimelor continuă să crească.

La finalul anului 2024, Ucraina se află pe defensivă, cu pierderi grele și un avans constant al forțelor ruse, în timp ce Kievul ia în calcul negocieri de pace, fără a abandona condițiile teritoriale.

Donald Trump a promis că va opri războiul din Ucraina, dar nu este deocamdată clar când și cum se va întâmpla asta. Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Flavius Caba explică ce pârghii ar putea să aibă Trump și cum i-ar putea convinge pe Putin și Zelenski să oprească focul.

Este decembrie 2024, în curând e ianuarie 2025, lună în care s-a promis că vor fi eliberați porumbeii păcii în Ucraina. La câți vânători se află în spațiul est – european, e greu de crezut că pașnicele păsări dalbe vor avea vreo șansă de supraviețuire atât de curând și la vreme de iarnă și viscol.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că nu va abandona Ucraina în eforturile sale de a pune capăt războiului cu Rusia.

Cele două părți direct implicate în conflictul din Ucraina sunt într-o cursă contracronometru de a se poziționa pe culoarul câștigător înainte de tratativele de pace pe care toată lumea le invocă, la care mulți speră, pe care nimeni nu le vrea în condiții dezavantajoase.

Cei care continuă să creadă că soluția „victoriei finale” prezentate de președintele Zelenski e cea care trebuie aleasă, speră că președintele Trump va accelera înainte de a pune frână, altfel spus va escalada un pic, pentru a pune presiune pe Kremlin.

Pe buzele politicienilor de la Kiev sunt două date: 20 ianuarie 2025, data învestirii lui Trump, primul moment pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marțiale, și 25 mai, cea mai timpurie dată propusă pentru alegeri. Prima dată este peste două luni. A doua peste șase.

Situaţia actuală de securitate ne arată că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european, a declarat, marţi, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în cadrul alocuţiunii ţinute cu ocazia aniversării a 165 de ani de la înfiinţarea Statului Major.

Pentru perioada post 20 ianuarie 2025, sunt posibile cel puțin două scenarii pentru conflictul din Ucraina, unul pozitiv, un altul negativ. Pentru simplificare, scenariul pozitiv e cel care duce la pace, scenariul negativ e cel în care războiul continuă.

Într-o scrisoare trimisă din postura de „viitor președinte al României”, Mircea Geoană i-a transmis lui Donald Trump, după victoria republicanului la alegerile prezidențiale din SUA, că-i împărtășește „viziunea îndrăzneață a păcii mondiale”.

Nedoritul rezultat al alegerilor americane, din punctul de vedere al Kievului, s-a produs și acum ce se mai poate face pentru Ucraina este să se pregătească terenul de aterizare pentru viitoarele decizii ale Administrației Trump.

Fără SUA, Europa nu poate gestiona un conflict din propriul său spațiu, așteptând în continuare busola americană ca să-i arate Brăila, pardon, estul. Și lunile trec, octombrie, noiembrie, decembrie, vine anul 2025.

Conducătorul Hamas Yahya Sinwar a fost ucis de forțele israeliene în Gaza, iar moartea sa reprezintă un succes pentru Israel. Liderii occidentali văd evenimentul ca o oportunitate să se încheie războiul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că trupe nord-coreene luptă alături de ruși în conflictul din Ucraina. Într-un discurs recent, el a cerut partenerilor să intensifice sprijinul militar, subliniind importanța armamentului cu rază lungă pentru a contracara agresiunea rusă.

În așteptarea victoriei finale, războiul învinge smulgând noi vieți tinere, și nu numai (ultime rapoarte media afirmă că media de vârstă a militarilor ucraineni aflați pe front a ajuns la 48 de ani!), ucrainene, ruse, chiar și din rândul comunității române din Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a cerut o regândire a relației cu Rusia după războiul din Ucraina, pledând pentru o nouă ordine internațională. La „Întâlnirea pentru pace” de la Paris, el a subliniat necesitatea unei organizări europene inovatoare și a reconcilierii cu Balcanii.

În ştiinţele sociale se vorbeşte foarte mult despre „consecinţele neintenţionate”. Unele acţiuni pot avea, pe lăngâ consecinţele intenţionate şi unele neintenţionate, fenomen descris de Robert K. Merton în 1936.

Ucraina și Rusia se află în al treilea an de război, însă acum se vorbește tot mai mult despre negocieri. Expertă în securitate la Washington, Iulia Joja avertizează că rușii ar fi tentați să încalce orice tratat și propune o soluție prin care Moscova ar fi constrânsă să nu mai atace niciodată.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a surprins pe toată lumea când a cerut negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu și politologul Cristian Pîrvulescu explică, pentru „Adevărul”, ce s-ar afla în spatele declarației lui Lukașenko.