Premiul Nobel pentru Pace, cu miză geopolitică. Ce șanse are Donald Trump
0Premiul Nobel pentru Pace va fi anunțat vineri, 10 octombrie, pe fondul unui climat internațional tensionat, marcat de conflicte armate, crize umanitare și instabilitate geopolitică. Printre cei care aspiră la distincție se numără și președintele american Donald Trump, invocând implicarea sa în încheierea mai multor războaie. În timp ce unii susțin că ar merita premiul, alții consideră că șansele lui sunt minime.
Valentin Naumescu, numit consilier prezidențial din 1 noiembrie, spune că există argumente ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Naumescu afirmă că în ultimele luni Donald Trump a acționat politic pentru oprirea conflictelor și că, din perspectiva României, contează continuitatea parteneriatului transatlantic.
Ce spune Naumescu despre Nobel Peace Prize. Pace ca rezultat al disuasiunii
El notează că „nimeni nu va putea spune că nu există argumente” pentru a-l premia pe Donald Trump, comparând situația cu momentul 2009, când Barack Obama a primit distincția la început de mandat. El leagă discuția de încercările recente de mediere și de nevoia unui NATO puternic și credibil pentru Europa și pentru România.
Naumescu argumentează că există temeiuri pentru un Nobel acordat lui Donald Trump, prin prisma demersurilor revendicate pentru oprirea războaielor din Gaza, Ucraina și Asia. El așază discuția într-un cadru pragmatic, în care pacea depinde de forța alianței transatlantice și de funcționalitatea NATO.
Ucraina și relația transatlantică, în lectura lui Naumescu
Naumescu leagă o parte din argumentație de întâlnirile politice din august la Washington și de semnele unei relansări a dialogului SUA Ucraina și SUA Europa. El revine la ideea centrală de menținere a alianței cu SUA în NATO și funcționarea parteneriatului transatlantic pe dimensiuni strategice, politice, militare și economice.
Pe de altă parte, profesorul Radu Carp, susține că „Nobel-ul se acordă rar unor lideri politici în funcție, Comitetul îl dă mai degrabă dizidenților sau organizațiilor care salvează vieți."
Carp spune ca în acest an vede „șanse mai mari pentru fundația creată în jurul lui Alexei Navalnîi sau a soției acestuia Yulia, respectiv pentru o organizație umanitară activă în Sudan, unde banii premiului ar conta imediat."
În privința acordării premiului pentru Pace președintelui american, Carp spune că „nu vede șanse pentru Donald Trump, premiul nu este o medalie, este un instrument care direcționează resurse acolo unde este nevoie.”
Ce spun părțile direct implicate
Donald Trump a afirmat de mai multe ori că ar fi „o mare insultă” pentru SUA dacă nu primește premiul și își revendică rolul în „încheierea a șapte războaie”. În replică, Secretariatul Comitetului Nobel a transmis că nu poate fi influențat de campanii sau de atenția mediatică.
Și președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a vorbit despre asta. El a declarat explicit că Trump ar merita Nobelul dacă îl convinge pe Xi Jinping să renunțe la folosirea forței împotriva Taiwanului. Declarația a iritat Beijingul și a reaprins tema rolului de garant al Washingtonului în Indo-Pacific, a titrat recent Reuters.
China răspunde, acuzând Taiwan și pe președintele Lai, că se „prostituează” în încercarea de a câștiga simpatia străinilor, promovând „separatismul”, reiterând poziția sa privind Taiwanul.
Dacă scenariul în care Donald Trump ar fi recompensat pentru un demers de „dezescaladare” prinde contur, primul test rămâne Taiwan. Iar dacă Washingtonul capitalizează diplomatic în Indo-Pacific, Statele Unite întăresc ecuația de descurajare în jurul Taiwanului și reduc riscul de criză regională care ar afecta lanțurile de aprovizionare și nu numai.
România are interes direct în Indo-Pacific prin cele două parteneriate strategice validate cu rezultate concrete, Japonia și Republica Coreea. Pentru România, miza practică a unui moment Nobel legat de Trump ar fi dublă.
Pe relația cu Japonia, cooperarea energetică a urcat o treaptă prin dialogul instituțional METI, Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, și Ministerul Energiei din România. Declarația comună din iunie 2025 fixează direcții despre hidrogen, nuclear civil, rețele inteligente și reziliență în lanțurile de aprovizionare.
În cazul Seulului, Parteneriatul Strategic datează din 2008, a fost actualizat în 2024 și structurează pe zece ani dialogul politic, securitatea energetică, investițiile și schimburile educaționale și culturale, conform Agerpres.
Regulile Nobel. Ce e confirmabil și ce nu
Comitetul Nobel nu dezvăluie niciodată nominalizările, investigațiile și opiniile interne decât după 50 de ani. De aici rezultă un lucru simplu. Nimeni din exterior nu poate confirma oficial dacă numele lui Donald Trump a fost propus în 2025. Discuțiile publice apar pentru că anumiți politicieni, universitari sau organizații își anunță preferințele, iar regulile permit ca persoane din categorii eligibile să trimită propuneri până la termenul limită din ianuarie.
Comitetul a transmis în mod repetat că atenția mediatică sau campaniile publice nu influențează deliberarea. Aici intră și valul de declarații despre un posibil premiu pentru Trump, conform The Times of India.
Se încarcă comentariile...
