Cine strică imaginea Armatei
0Pacea s-a terminat și țara trebuie să fie gata pentru orice scenariu. Pentru prima dată, primul ministru și președintele sugerează că România trebuie să se pregătească de război dacă vrea să aibă pace.
Ce urmează să se întâmple? Armata va fi mai coerentă în acțiunile pe care le face? Toți militarii vor primi bocanci? Ce înzestrări urmează? Și de ce credibilitatea Armatei e în scădere?
„Pacea nu mai este un fapt” a subliniat primul ministru Ilie Bolojan, adăugând că în apropierea țării „armele clasice se combină cu noi forme de conflict, dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice”, iar apărarea „nu mai ține doar de soldați și echipamente, ci de întreaga societate”.
Cum se raportează populația la Armată
Ce fac însă liderii politici pentru a readuce coeziunea în societate? Ar fi posibil ca românii să răspundă în fața pericolului străin după exemplul finlandezilor? În vreme ce sondajele făcute în Finlanda arată că peste 80% din populația acestui stat ar fi pregătită să se înroleze dacă e nevoie, în România doar 38% s-ar prezenta pentru apărarea țării (IRES, aprilie 2024).
Loialitățiile, tradițiile și felul cum se recrutează elitele în cele două state sunt total diferite, de aceea și răspunsul oamenilor e atât de diferit. 90% dintre finlandezi au încredere în capacitatea de apărare a forțelor armate naționale (”Finns`opinions on foreign and security policy, national defence and security”, 2024). În România, 63% declară că au încredere multă și foarte multă în armată (INSCOP, octombrie 2025), dar cu toate acestea jumătate dintre români nu cred că Armata ar putea rezista 48 de ore unui atac al Rusiei, așa cum prevăd standardele NATO.
Nici măcar ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu pare prea sigur, așa că atunci când a fost întrebat a răspuns că sunt „discuții absolut teoretice, greu de evaluat”, că „există planuri”, dar „nu de discutat la televizor”, că „Armata Română este pregătită și se pregătește”, iar „când vorbești de câte ore, cât se poate, totdeauna te întrebi și cine și cu ce atacă” (Antena 3, 25 octombrie 2025). Astfel de răspunsuri îi fac pe oameni să se îndoiască de soliditatea Armatei și de capacitatea liderilor ei de a lua decizii rapid.
Reintroducerea stagiului militar obligatoriu ar fi o idee bună pentru 43% din populație, în vreme ce 48% nici nu vor să audă. 60% dintre români cred că guvernul nu gestionează deloc bine domeniul apărării și că n-ar exista un pericol iminent din partea Rusiei (Avangarde, octombrie 2025).
Pe de altă parte, cu toate că românii simpatizează cu Republica Moldova, 55% dintre ei s-ar opune trimiterii de trupe în eventualitatea unui atac rusesc și doar sub 30% ar fi de acord cu o susținere militară.
Scandaluri și erodarea imaginii Armatei
Din aceste date se înțelege că imaginea pe care o avea Armata s-a diminuat după ce drona rusească s-a plimbat nestingherită deasupra teritoriului național, după experimentul contabilizării rezerviștilor, după acuzațiile de corupție de la Spitalul Militar, după ce generalul Cătălin Zisu, fostul șef al logisticii Armatei, e vizat într-un dosar de fraudă cu un prejudiciu de 2,4 milioane de euro, după furtul de combustibil de la Baza Militară Mihail Kogălniceanu și după ce mai mulți locuitori ai comunei au dat în judecată statul pentru despăgubirile derizorii primite pentru exproprierile necesare extinderii bazei aeriene.
Nu au ajutat nici explicațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, despre rezistența Armatei vreme de 48 ore în fața unui agresor și nici mărturisirile ambigue despre cum nu a terminat facultatea, dar a scăpat de stagiu militar fiindcă la începutul anilor 2000, susține ministrul, la el „nu prea mai veneau ordine de încorporare”.
În ultimii 35 de ani, în fruntea MApN, numai Mircea Dușa, care a făcut diferite școli de cadre înainte de 1989, stătea mai rău cu pregătirea decât actualul ministru.
Ofițerii cu rang înalt din Armată se uită cu stupefacție la declarațiile publice ale domnului Moșteanu și la pregătirea lui profesională, mirându-se că, în vreme de război în apropierea graniței, partidele nu au reușit să găsească pe cineva care cunoaște mai bine domeniul, care poate înțelege mai repede ce decizii trebuie luate și poate comunica mai bine despre pericole, înarmare și pregătirea țării pentru diferite scenarii.
Fondurile europene și dilemele strategice ale României
Președintele Nicușor Dan a spus că „traversăm o perioadă în care constatăm că pacea nu este un dat”, iar România trebuie să folosească inteligent fondurile europene pentru Apărare, fiindcă „pentru a avea pace trebuie să descurajezi războiul”.
Comisia Europeană a alocat României 11 miliarde de euro pentru echipamente și muniții prin programul SAFE (Security Action for Europe), plus alte 6 miliarde pentru infrastructura de transport, drumuri, căi ferate, poduri care pot deveni relevante inclusiv din punct de vedere militar. Ar fi vorba despre un împrumut care poate fi rambursat în 40 de ani, cu o dobândă mică de circa 3%.
Dacă vrea să atragă acești bani, care pot ajuta și la punerea economiei în mișcare, guvernul Bolojan trebuie să se miște repede, fiindcă până pe 30 noiembrie statele europene aflate printre benficiarele împrumutului trebuie să trimită la Bruxelles strategiile de apărare revizuite. În ianuarie anul viitor urmează aprobarea planurilor și în februarie negocierea acordurilor și graficelor de împrumuturi.
România trebuie deci să-și definească prioritățile, armele defensive de care are nevoie pentru apărarea frontierei de Est, mai cu seamă litoralul Mării Negre și infrastructura de transport prin care poate fi ajutată de statele NATO, în special o cale ferată rapidă care să traverseze țara de la Vest la Est.
Întrebarea e dacă instituțiile statului pot atrage rapid banii puși la dispoziție de UE și apoi să-i investească eficient. Sau dacă politicienii și birocrații se vor boicota reciproc, așa cum se întâmplă în mod tradițional atunci când sunt la mijloc planuri strategice. Și bineînțeles, dacă vor fi dați bani și pentru bocanci, fiindcă anul trecut, șeful Statului Major General promitea că în 2025 militarii români vor avea încălțăminte nouă.
Se încarcă comentariile...
