pensii - ultimele știri

De la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim la 4.325 de lei, crește automat și povara fiscală asociată muncii, întrucât baza de calcul pentru contribuțiile sociale este direct legată de nivelul salariului brut.

Germania analizează o posibilă reformă a sistemului de pensii, care ar putea aduce schimbări importante în modul în care este calculată și accesată pensionarea în următoarele decenii. Potrivit unei comisii de specialitate, sunt discutate mai multe scenarii privind ajustarea vârstei de pensionare.

Adrian Mitroi, profesor de finanțe și economie comportamentală la Academia de Studii Economice, explică pentru „Adevărul” că presiunile inflaționiste sunt generate în principal de dezechilibre interne.

Inflația de aproximativ 11% nu se vede doar în graficele statistice, ci în bugetele zilnice ale milioanelor de pensionari din România. Pentru cei 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă a nivelului de trai.

Prăpastia dintre nivelurile de avere ale europenilor în vârstă este uriașă. În Luxemburg, gospodăriile cu membri între 65 și 74 de ani au o avere netă mediană de 1,22 milioane de euro, în timp ce în Letonia aceasta este de doar 36.300 de euro.

Inflația continuă să crească alarmant, în timp ce pensiile și salariile înregistrează scăderi, potrivit datelor oficiale publicate de INS. Analiștii consultați de „Adevărul” spun că românii vor resimți tot mai puternic efectele scumpirilor, iar capacitatea statului de a interveni este limitată.

Pensia medie lunară a fost de 2.934 de lei în trimestrul I 2026, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent, în timp ce numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,92 milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Bulgaria va fi nevoită să își reducă cheltuielile bugetare, în condițiile în care Comisia Europeană a anunțat că va declanșa procedura de deficit excesiv pe 3 iunie, a declarat ministrul Muncii și Politicii Sociale, Nataliya Efremova.

În timp ce milioane de pensionari polonezi trăiesc din venituri modeste, în Voievodatul Cuiavia-Pomerania există și cazuri spectaculoase. Cea mai mare pensie din regiune este plătită de filiala din Bydgoszcz a Instituției de Asigurări Sociale din Polonia (ZUS)

În ultimii ani, România a trecut printr-o perioadă în care veniturile au crescut vizibil pe hârtie, dar costul vieții a avansat într-un ritm la fel de rapid sau chiar mai rapid. Rezultatul este o diferență tot mai mare între salariile nominale și puterea reală de cumpărare.

Tribunalul București a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru a stabili dacă introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pe pensiile care depășesc 3.000 de lei respectă sau încalcă legea fundamentală.

România se apropie de o criză majoră în administrația publică, avertizează Guvernul precizând că peste jumătate dintre angajații din sectorul bugetar ar urma să se pensioneze în următorii ani.

Generația Millennials din străinătate visează la o pensionare timpurie, în jurul vârstei de 50 de ani, doar că, atunci când pui cifrele pe hârtie, visul începe să scârțâie.

Datele privind taxa pe muncă publicate recent de OECD au stârnit discuții ample printre internauți, unii sugerând că impozitarea progresivă ar fi o soluție, în timp ce alții spun că în România contribuțiile la sistemul de pensii și cel de sănătate îi împovărează peste măsură pe români.

O poştăriţă din județul Constanța a fost condamnată în primă instanță pentru delapidare, fals și uz de fals, după ce a falsificat semnăturile pe zeci de mandate de pensii și alocații şi a oprit banii oamenilor. Dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Constanța, unde se judecă apelul.

Florin Manole, ministrul Muncii, a participat marți, de la ora 14.00, la „Interviurile Adevărul”, unde a discutat despre actuala criză politică, în condițiile în care PSD a decis ieșirea de la guvernare, precum și despre situația sistemului public de pensii.

Inițiativa are ca scop crearea unui instrument voluntar care să ofere cetățenilor control asupra economiilor lor și să funcționeze complementar pensiilor publice și Pilonului II și III.

Ministerul Muncii a transmis că, în luna aprilie, pensiile vor fi plătite mai devreme, din cauza sărbătorilor de Paște. Cei care le primesc prin poștă le vor avea până pe 9 aprilie, iar cei care le primesc pe card le vor primi pe 8 aprilie.

Bugetul Ministerului Apărării a fost aprobat marți, 17 martie, în Comisiile parlamentare de buget-finanțe cu 40 de voturi „pentru” și nouă abțineri. Parlamentarii au introdus un amendament care prevede acordarea unui ajutor „one-off” pentru militarii cu pensii sub 3.000 de lei.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată, într-un raport publicat luni, 16 martie, că finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic în ultimii ani și formulează o serie de recomandări pentru redresarea situației.

Legea bugetului asigurărilor sociale pe 2026 prevede fonduri de 154,75 miliarde de lei pentru plata pensiilor, echivalentul a 7,6% din PIB, fonduri ce vor fi formate din contribuţii de asigurări și subvenţii de la bugetul de stat.

Condițiile de pensionare în România impun existența a minimum 15 ani de contributivitate pentru cei care ies la pensie la limita de vârstă și cel puțin 35 de ani de contribuții pentru cei care vor să se pensioneze anticipat. Însă sunt mulți români cărora le lipsesc ani de vechime.

Partidele din coaliția de guvernare PSD, PNL, USR și UDMR sunt la un pas de a ajunge la un consens asupra „pachetului social”, impus de social-democrați drept condiție pentru adoptarea bugetului, potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni, 2 martie, că veniturile pensionarilor români vor crește începând cu 1 ianuarie 2027, când punctul de pensie va fi majorat, iar CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei va fi eliminat.

Pensiile ar fi trebuit indexate încă de luna trecută, dar guvernanții au renunțat la această măsură din cauza cheltuielilor și-așa foarte mari, care au majorat substanțial deficitul bugetar.

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a transmis miercuri seară că pensiile, soldele și indemnizațiile militarilor nu vor fi reduse.

Tergiversarea adoptării legii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților și conflictele de interese care planează asupra acestui proces pun în pericol fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Curtea Constituțională a decis, miercuri, să amâne cu încă o săptămână decizia privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen este 18 februarie 2026.

Pachetul 3 de măsuri de relansare economică prevede că Banca de Investiţii şi Dezvoltare va primi 1 miliard de lei pentru instrumentele de garantare şi finanţare în numele şi contul statului.

Senatul a adoptat tacit, miercuri, proiectul de lege care prevede majorarea cotei de contribuție la Pilonul 2 de pensii private obligatorii de la nivelul actual de 4,75% la 5,25% în 2026 și la 6% în 2027.

Fostul ministru al Muncii și actual deputat PSD, Marius Budăi, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „dezinformează românii” atunci când compară situația economică a României cu media Uniunii Europene, în special în privința taxelor și finanțării autorităților locale.

Judecătorii CCR au amânat pentru a patra oară pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților, sub pretext că ar trebui să analizeze noi documente trimise de Înalta Curte.

Bulgaria a început miercuri, 7 ianuarie, plata primelor pensii în euro, după trecerea la moneda unică. Potrivit presei bulgare, polițiștii au fost mobilizați pentru a asigura paza oficiilor poștale și băncilor.

Noi facilități fiscale intră în vigoare în Ungaria de la 1 ianuarie, vizând un spectru larg de venituri și activități, de la cumpărarea de locuințe și acordarea de credite la impozitele plătite de familii, salarii și pensii.

CCR a decis să amâne din nou decizia cu privire la noul proiect pentru modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților.

Anul 2025 a adus o serie de modificări fiscale, pe lângă înghețarea pensiilor, salariilor și alocațiilor fiind majorate o serie de taxe și impozite, care au împovărat deopotrivă populația și mediul de afaceri.

O analiză asupra pensiilor de serviciu efectiv plătite de MAI arată distribuția completă a veniturilor și impactul modificărilor recente.

Pensia medie lunară s-a majorat cu 0,3% în al treilea trimestru din 2025, comparativ cu trimestrul II din acest an, în timp ce numărul mediu de pensionari a crescut la 4,921 milioane, potrivit datelor publicate luni, 15 decembrie, de Institutul Național de Statistică (INS).

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România nu mai poate susține pensionări la vârste foarte mici și a sugerat creșterea vârstei de retragere.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenția sa este ca salariul minim pe economie să rămână neschimbat anul viitor, la fel ca salariile bugetarilor și pensiile.

Aducerea pensiilor acasă la pensionari este o povară pentru Poșta Română, directorul companiei de stat susținând că cei 60 de milioane de lei primiți lunar de la stat sunt insuficienți și că ar trebui organizată o licitație pentru prestarea acestui serviciu.

Kelemen Hunor avertizează că legea privind pensiile magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, riscă să fie atacată din nou la CCR.

Agricultorii din zonele necooperativizate care au cotizat înainte de 1990 ar putea fi incluși în sistemul public de pensii, potrivit unei propuneri aflate acum în dezbaterea senatorilor.

Guvernul României a aprobat vineri mai multe acte normative și memorandumuri cu impact asupra sistemului de pensii, bugetului de stat și investițiilor strategice.

Președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a anunțat că va vota „categoric împotrivă” la ședința CSM privind reforma pensiilor magistraților.

Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistratului, a criticat modul în care Guvernul gestionează proiectul de reformă a pensiilor magistraților.

Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților — care prevăd reducerea cuantumului la 70% din venitul net și creșterea etapizată a vârstei de pensionare pe o perioadă de 15 ani — să fie validate de CCR

Ministrul Investitiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că instituția depășește limitele rolului său și că nu poate cunoaște poziția Comisiei Europene mai bine decât Guvernul, care gestionează PNRR.

Ministrul Justiției a explicat cadrul legal al avizului CSM, importanța reformei pentru fondurile europene și diferențele de opinie dintre instituții.

Kelemen Hunor a declarat că pensia magistraților va rămâne la 70% din salariu, iar discuțiile se concentrează acum pe prelungirea perioadei de tranziție.

Un secretar de stat în Ministerul Muncii a abordat luni tema indexării pensiilor, prezentând câteva dintre variantele care pot fi aplicate. Oficialul a precizat și de când nu vor mai fi taxate pensiile mai mari de 4.000 de lei pentru sănătate.

Negocierile dintre președinte, liderii coaliției și reprezentanții magistraților privind reforma pensiilor speciale s-au încheiat fără niciun acord.

Îmbătrânirea rapidă a populației, exodul forței de muncă, munca informală și presiunile crescânde asupra bugetului slăbesc tot mai mult sistemul public de pensii din România, ceea ce face necesare măsuri urgente de reformă.

Pentru ca România să atingă criteriile de convergență cu Uniunea Europeană, salariile și pensiile trebuie să fie corelate cu productivitatea, economia trebuie integrată în lanțurile de producție europene, a afirmat Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României.

CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională Legea adoptată de Guvern privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Coaliţia de guvernare a decis, prin Pachetul I, îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026, decizii transmise la Bruxelles şi care trebuie respectate, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, răspunzând unei întrebări privind creșterea pensiilor.

Casele de pensii din toată țara sunt luate cu asalt de românii care consideră că îndeplinesc condițiile de pensionare, fie pentru a se asigura că au atins stagiul complet de cotizare, pentru a se interesa ce pârghii legale au la îndemână pentru completarea stagiilor.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit detalii despre posibilitatea indexării pensiilor, situația pensiilor speciale.

Românii pot ieși mai devreme la pensie, unii chiar și fără penalizare, dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite clar de noua lege a pensiilor, atât în ceea ce privește perioadele de contributivitate, cât și cele necontributive.

România are astăzi legiferat un sistem de pensii structurat pe mai mulți „piloni”: Pilonul I – aferent sistemului public de pensii, Pilonul II – reprezentând pensia privată obligatorie, Pilonul III – pensia privată facultativă, Pilonul IV – sistemul pensiilor ocupaționale.