Analiză Majorarea pensiilor din 2027, pusă sub semnul întrebării. „Vor fi mai mulți lei, dar mai puțin valoroși”

Pensiile ar urma să crească în 2027, însă Guvernul nu a stabilit încă procentul, iar banii în plus nu garantează și o îmbunătățire a nivelului de trai. Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează că inflația ar putea anula beneficiile acestei majorări și critică dur modul în care este finanțat sistemul public de pensii. Deocamdată, autoritățile analizează mai multe variante de indexare, fără să fi anunțat o decizie finală.

Creșterea pensiilor în 2027 nu garantează și o putere de cumpărare mai mare Foto: Shutterstock

„Eu mă aștept să aibă loc o majorare a pensiilor, dar va fi o majorare nominală, adică în număr de unități monetare, sumele în lei primite de pensionari în 2027. Dar acești lei, deși vor fi mai mulți, vor fi mai puțin valoroși”, explică pentru „Adevărul” profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Economistul consideră că presiunea asupra Guvernului pentru majorarea pensiilor este foarte mare, însă nu se așteaptă ca procentul acordat să compenseze integral efectele inflației.

„Altfel spus, pensiile mai mari nu vor reprezenta o putere de cumpărare sporită din cauza inflației care a crescut și ea, într-un ritm mai mare decât previziunile și promisiunile BNR. Nu cred că această probabilă creștere a pensiilor va fi mai mare decât deprecierea prin inflație a leului”, susține Radu Nechita.

În privința procentului cu care ar putea crește pensiile anul viitor, economistul rămâne prudent. „Nu am cum să anticipez cu precizie cifrele, dar nu m-ar surprinde ca pensiile să fie mărite cu inflația estimată de BNR, dar care va fi mai mică decât inflația efectivă, constatată peste un an”, afirmă acesta.

Cu cât ar putea crește pensiile în 2027. Calcule pentru 2.000, 3.000 și 4.000 de lei

Deocamdată, Guvernul nu a stabilit procentul indexării. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat recent valoarea de 7,3%, dar a precizat că aceasta nu trebuie interpretată ca o promisiune a Executivului.

Potrivit unei analize publicate anterior de „Adevărul”, aplicarea formulei legale de indexare ar putea duce la o majorare a pensiilor de aproximativ 7,5%, în funcție de indicatorii statistici utilizați. Procentul este însă orientativ, nu o decizie oficială.

Pentru a arăta ce ar însemna o eventuală majorare, profesorul de economie Radu Nechita a oferit pentru „Adevărul” exemple de calcul pentru creșteri de 5% și 10%, aplicate unor pensii de 2.000, 3.000 și 4.000 de lei. Pentru comparație, redacția a calculat și un scenariu de 7,3%, procentul menționat de ministrul Muncii.

La o pensie de 2.000 de lei, o majorare de 5% ar aduce 100 de lei în plus, până la 2.100 de lei. O creștere de 7,3% ar însemna 146 de lei, iar una de 10%, 200 de lei. Pensia ar ajunge astfel la 2.146 sau 2.200 de lei.

Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei lunar, majorarea ar fi de 150 de lei în scenariul de 5%, de 219 lei la 7,3% și de 300 de lei la 10%. Suma încasată ar ajunge, în funcție de procent, la 3.150, 3.219 sau 3.300 de lei.

În cazul unei pensii de 4.000 de lei, diferențele ar fi de 200, 292 sau 400 de lei lunar. Prin urmare, pensia ar crește la 4.200, 4.292 sau 4.400 de lei.

Aceste sume reprezintă creșteri nominale. Dacă prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât pensiile, puterea de cumpărare a pensionarilor poate continua să scadă, chiar dacă aceștia primesc lunar mai mulți bani.

Economistul compară sistemul public de pensii cu o schemă piramidală

Radu Nechita formulează și o critică mult mai amplă la adresa modului în care funcționează sistemul public de pensii, finanțat prin contribuțiile persoanelor active.

„De un sfert de secol țin conferințe publice, acord interviuri, scriu articole despre faptul că sistemul public de pensii se încadrează în definiția de dicționar a schemelor piramidale care sunt interzise prin lege după escrocheriile din anii 1990 realizate pe scară mare în România cu neatenția, ca să nu spun cu sprijinul politicienilor, poliției și justiției care ar fi trebuit să le prevină și să le sancționeze rapid”, declară economistul.

El explică această comparație prin faptul că pensiile actualilor beneficiari sunt finanțate, în principal, din contribuțiile celor care lucrează în prezent, nu dintr-un capital acumulat individual și investit.

„Schema piramidală înseamnă promisiunea unor beneficii celor care sunt mai vechi în sistem și care sunt plătite nu prin câștiguri reale generate de investiții, de acumularea de capital, ci cu banii plătiți de membrii mai noi în sistem. Este exact ceea ce se întâmplă cu sistemul public de pensii vechi, sistemul de pensii prin repartiție, așa-numitul Pilon 1”, subliniază acesta.

În opinia sa, problemele sistemului s-au accentuat odată cu schimbările demografice. Oamenii intră mai târziu pe piața muncii și trăiesc mai mult, în timp ce natalitatea a scăzut. Astfel, raportul dintre numărul contribuabililor și cel al pensionarilor a devenit tot mai nefavorabil.

„Schemele piramidale numite sisteme de pensii sunt amenințate de colaps, nu doar la noi. Aceasta este cea mai mare amenințare economică și socio-demografică din țările dezvoltate. Și este o problemă ignorată sau, în cel mai bun caz, minimizată de decidenți, de formatori de opinie, de electorat”, avertizează Radu Nechita.

Profesorul amintește că, în România anului 1990, existau aproximativ trei salariați pentru fiecare pensionar, în timp ce raportul actual dintre contribuabili și beneficiari este, potrivit estimării sale, apropiat de unu la unu.

De unde ar putea lua Guvernul bani pentru majorarea pensiilor

Conform spuselor lui Radu Nechita, finanțarea pensiilor va deveni tot mai dificilă în absența unor reforme structurale, iar presiunea s-ar putea transfera asupra contribuabililor și a celorlalte cheltuieli publice.

„De unde bani? Deja sistemul este în deficit, este ținut sub perfuzii de la bugetul de stat. Pensiile nu vor putea fi plătite decât prin impozite tot mai apăsătoare, prin deturnare de bani de la investiții, de la alte cheltuieli publice (sănătate sau învățământ, mai puțin probabil de la justiție, poliție, armată și multitudinea de servicii secrete)”, punctează el.

Printre soluțiile pe care le propune se numără reducerea numărului de angajați din sectorul public, restructurarea sau privatizarea unor companii de stat care înregistrează pierderi și eliminarea mecanismelor prin care fondurile publice sunt direcționate către firme favorizate politic.

Economistul susține și o reformă fiscală bazată pe descentralizarea veniturilor și cheltuielilor publice, invocând exemplul Elveției. „Dacă federalismul fiscal și concurența fiscală funcționează în Elveția, ar putea funcționa și în alte țări europene în care statul a devenit atât de obez încât nu mai este capabil să-și îndeplinească bine nici măcar funcțiile zise regaliene”, afirmă Radu Nechita.

Ce riscă pensionarii dacă decizia este amânată

Acesta consideră că Executivul ar trebui să clarifice cât mai repede procentul majorării, pentru a reduce incertitudinea, dar avertizează că decizia trebuie raportată la posibilitățile reale ale economiei.

„Orice decizie trebuie luată cât mai repede, pentru eliminarea incertitudinii. Orice amânare întreține incertitudinea, mărește probabilitatea unei crize, amână sau conduce la anularea unor proiecte de investiții, deci la sărăcirea acestui popor”, spune el.

Profesorul avertizează că presiunile financiare asupra sistemului s-ar putea reflecta atât în veniturile actualilor pensionari, cât și în drepturile celor care urmează să iasă la pensie.

„Există mereu riscul să fie păcăliți pensionarii de acum și pensionarii viitori, din care fac parte. Păcăleala va avea loc prin indexări mai mici, prin inflație mai mare, prin condiții mai restrictive de pensionare”, susține Radu Nechita.

Ce prevede legea privind majorarea pensiilor

Potrivit Legii nr. 360/2023, valoarea punctului de referință, folosită la calcularea pensiilor, ar trebui actualizată anual în funcție de rata medie anuală a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Indexarea a fost suspendată în 2025 și 2026, iar valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei. Potrivit legislației în vigoare, mecanismul de majorare anuală ar urma să se aplice din 2027, însă procentul final nu a fost încă anunțat de Guvern.