Analiză Jumătate dintre pensionarii români au sub 2.500 de lei pe lună. De ce continuă să muncească

Peste 2,3 milioane de pensionari din România încasau mai puțin de 2.500 de lei pe lună în septembrie 2026, potrivit calculelor „Adevărul” bazate pe datele oficiale. În condițiile în care pensia medie a ajuns la 2.942 de lei, iar inflația anuală a urcat la 6,61%, continuarea activității profesionale poate deveni o soluție pentru angajații care se tem că veniturile de la pensie nu le vor acoperi cheltuielile. 

Mai mult de jumătate din pensionari trăiesc la limita subzistenței Foto: arhivă

Datele arată dimensiunea presiunii financiare cu care se confruntă o parte importantă a populației vârstnice, într-o perioadă în care inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare.

Peste 2,3 milioane de pensionari au pensii sub 2.500 de lei

Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru luna septembrie 2026, în România erau 4.572.742 de pensionari. Dintre aceștia, 850.009 de persoane beneficiau de indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și drept pensie socială, al cărei nivel este de 1.281 de lei pe lună.

Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în județul Suceava, unde erau înregistrați 36.130 de pensionari. Urmau județul Iași, cu 32.420 de persoane, Dolj, cu 30.271, Maramureș, cu 29.299, și Prahova, cu 28.551 de persoane.

Potrivit calculelor „Adevărul”, bazate pe statisticile oficiale, 934.092 de pensionari încasau pensii cuprinse între 1.281 și 2.000 de lei, în timp ce alte 526.902 persoane aveau pensii între 2.000 și 2.500 de lei.

În total, 2.311.003 pensionari din România aveau pensii mai mici de 2.500 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 50,5% din numărul total de pensionari.

Cu alte cuvinte, mai mult de unul din doi pensionari trăiește dintr-un venit lunar din pensie sub acest prag. Pentru persoanele care nu beneficiază de alte surse de venit, plata cheltuielilor curente - de la alimente și facturi până la medicamente și întreținerea locuinței - poate deveni o provocare, în special atunci când costurile cresc mai repede decât veniturile.

Pensia medie, sub presiunea costului vieții

Contextul economic face ca nivelul veniturilor de la pensionare să fie o preocupare importantă pentru angajații care se apropie de finalul carierei.

Potrivit CNPP, pensia medie lunară a ajuns la 2.821 de lei în septembrie 2026, în timp ce Institutul Național de Statistică (INS) indică o pensie medie lunară de 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu numai 0,3% față de trimestrul precedent. În aceeași perioadă, indicele pensiei medii reale a fost de 98,1%, indicator care reflectă evoluția puterii de cumpărare a pensiilor în raport cu prețurile de consum.

Inflația continuă să pună presiune asupra bugetelor populației. În septembrie 2026, rata anuală a inflației din România a ajuns la 6,61%, față de 6,17% în august. Cele mai mari scumpiri anuale au fost înregistrate în cazul serviciilor, de 11,12%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 7,06%, și de mărfurile alimentare, cu 3%. În primele nouă luni ale anului, prețurile de consum au crescut cu 5,4%.

Pentru pensionarii care au venituri apropiate de pragul minim, scumpirile pot însemna reducerea sumelor disponibile pentru cheltuieli neprevăzute, tratamente medicale sau activități care le-ar îmbunătăți calitatea vieții. Situația diferă însă de la o persoană la alta, în funcție de valoarea pensiei, cheltuielile gospodăriei, situația locativă și existența altor venituri.

Această realitate influențează și felul în care angajații își planifică retragerea din activitate. Perspectiva unei pensii care nu le-ar permite să își păstreze nivelul de trai poate determina o parte dintre ei să ia în calcul prelungirea carierei.

42% din angajații de peste 55 de ani ar continua să lucreze după pensionare

Un studiu realizat de SD Worx arată că 42% dintre angajații români cu vârste de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să continue să lucreze și după atingerea vârstei legale de pensionare. Proporția este mai mare decât media europeană, de 32%.

Disponibilitatea de a rămâne activi nu se limitează la angajații aflați aproape de pensionare. În rândul românilor sub 35 de ani, 34% spun că ar fi dispuși să lucreze și după vârsta legală de pensionare, față de puțin peste un sfert la nivel european.

Un alt rezultat relevant al cercetării este că angajații mai în vârstă nu sunt automat mai dornici să se pensioneze anticipat decât colegii lor tineri.

În România, 40% dintre angajații de cel puțin 55 de ani spun că ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63% dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de aproximativ 50%, respectiv 61%.

Mai mult timp pentru familie sau mai mulți bani? Motivele pensionării anticipate

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este că angajații mai în vârstă care ar prefera să se pensioneze anticipat invocă în primul rând motive personale.

În România, 78% dintre aceștia menționează dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau viața personală, iar 72% indică sănătatea. Alți 44% vor să își îndeplinească anumite obiective personale. Toate cele trei ponderi sunt mai mari decât mediile europene, de 57%, 53% și, respectiv, 40%.

Scăderea motivației este menționată de 36% dintre respondenții români, comparativ cu 32% la nivel european.