Salariul minim în 2027: când se decide majorarea și ce criterii vor fi luate în calcul

Salariul minim brut pe economie va rămâne 4.325 de lei și de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, sâmbătă, la Alba Iulia. Ministrul a precizat că discuțiile privind o eventuală majorare vor începe în săptămânile următoare, după ce Ministerul Muncii va primi datele economice necesare de la Institutul Național de Statistică.

Ce spune Florin Manole despre următoarea majorare. Foto: Mediafax

Întrebat cât va fi salariul minim la începutul anului viitor, Florin Manole a răspuns:

„La 1 ianuarie 2027, salariul minim va fi cel care este acum în plată, 4.325 brut.”

Ministrul a explicat că negocierile privind o eventuală majorare trebuie să țină cont de indicatorii economici și de formula de calcul prevăzută de legislația în vigoare.

„Discuția despre salariul minim trebuie să înceapă în săptămânile următoare, când trebuie să vină la Ministerul Muncii informațiile de la Institutul de Statistică, informațiile agregate în formula de calcul conform legii, care să țină cont de productivitate, de toți indicatorii macroeconomici, după care vom merge în Consiliul Național Tripartit și, la masa dialogului cu sindicatele și patronatele, vom lua o decizie”, a declarat Florin Manole.

Din declarațiile ministrului rezultă că salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie 2027, însă discuțiile pentru stabilirea unei noi valori vor continua. Manole nu a precizat când ar putea intra în vigoare o eventuală creștere și nici la ce nivel ar putea ajunge salariul minim.

Ce se întâmplă cu tichetele de energie după 31 decembrie

Ministrul Muncii a fost întrebat și despre continuarea sprijinului acordat consumatorilor vulnerabili, în condițiile creșterii facturilor la energie.

Florin Manole a explicat că legislația actuală acoperă perioada până la sfârșitul anului 2026, iar Guvernul trebuie să pregătească un nou cadru legislativ pentru luna ianuarie.

„În acest moment, legea în vigoare acoperă perioada de până la sfârșitul lunii decembrie, dar noi trebuie să avem pentru luna ianuarie o nouă legislație referitoare la consumatorul vulnerabil.”

Potrivit ministrului, modificarea legislației reprezintă și o obligație asumată de România în relația cu Banca Mondială, în urma unui împrumut acordat la sfârșitul anului trecut.

„Nu este doar o necesitate care rezultă din realitățile românești pe care le cunoaștem cu toții, dar este și o obligație pe care o avem față de Banca Mondială, care ne-a împrumutat cu 500 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025, cu dobânzi preferențiale, cu anumite condiționalități. Una dintre ele era să facem o nouă legislație pe consumator vulnerabil.”

Florin Manole a recunoscut că autoritățile au întârziat pregătirea modificărilor legislative și a afirmat că nu a găsit la minister un proiect lăsat de fostul titular al portofoliului.

„Suntem foarte întârziați. Trebuie să recunoaștem asta și trebuie să vă spun că nu există un draft de modificare pe care să ni-l fi lăsat domnul Pâslaru, din păcate, dar vă spun că sigur ne vom mișca foarte repede, într-o lună, o lună și jumătate, astfel încât să respectăm termenele.”

Ministrul nu a precizat dacă actualul mecanism al tichetelor de energie va fi prelungit în aceeași formă și nici care vor fi criteriile de eligibilitate după 1 ianuarie 2027. Aceste aspecte urmează să fie clarificate prin noua legislație privind consumatorii vulnerabili.

Diferențe importante între vestul și estul Europei

În general, statele din vestul și nordul Europei au economii mai productive și venituri nominale mai ridicate. În numeroase țări din Europa Centrală și de Est, salariile minime sunt mai mici, deși în ultimii ani au existat majorări importante.

România se află pe locul al 20-lea dintre cele 22 de state membre care au un salariu minim național, în clasamentul exprimat în euro. Este depășită de majoritatea statelor membre din vestul continentului, dar și de mai multe țări din Europa Centrală și de Est.

Diferențele salariale sunt influențate de productivitatea muncii, structura economiei, investiții, legislația națională și mecanismele de negociere a salariilor. Prin urmare, nivelul salariului minim nu poate fi explicat printr-un singur indicator economic.

Salariul minim din România a crescut în ultimul deceniu, însă țara continuă să se situeze în partea de jos a clasamentului european exprimat în euro. Diferența față de economiile cu venituri ridicate rămâne importantă, chiar dacă nivelul prețurilor este, în multe cazuri, mai redus decât în vestul continentului.

Grindeanu consideră că „angajaţii din România trebuie să aibă salarii decente”

 Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi, 30 octombrie, că „angajaţii din România trebuie să aibă salarii decente, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, care a şi emis o Directivă în acest sens”.

„Noi nu trebuie să excludem şi să vorbim doar dintr-o perspectivă, cea a patronilor. Trebuie să vedem şi cealaltă perspectivă. Ca oamenii în România să aibă salarii decente, ca oamenii să fie plătiţi după munca lor, ca oamenii să fie plătiţi conform regulilor Uniunii Europene. Şi aşa cum bine ştiţi, este o directivă în Uniunea Europeană, care spune lucruri legate de salariul minim”, a răspuns acesta, potrivit Agerpres.

El a precizat că la Guvern a avut loc o şedinţă a Comitetului Tripartit, la care au participat reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi ai Executivului, însă concluziile au fost amânate pentru luna noiembrie.

„Eu aştept ca ministrul Finanţelor să vină cu un raport (...) şi trebuie să trimită şi comisarul pentru muncă, doamna Roxana Mînzatu, o informare legată despre ce înseamnă să nu mărim salariul minim. Dacă intrăm sau nu în infringement. S-ar putea să intrăm în infringement, că noi ne-am angajat la nişte lucruri în Uniunea Europeană.

Germania a mărit săptămâna asta salariul minim. Germania care — nu ştiu dacă e pe creştere economică — eu cred că e pe recesiune de vreo doi ani, trei. Şi aştept din partea ministrului Finanţelor să vedem dacă există şi care ar fi impactul bugetar la aşa ceva. Şi după aceea să luăm o decizie. (...) Cred că trebuie să priveşti lucrurile din toate perspectivele, nu ajunge să priveşti dintr-un singur unghi şi dintr-o singură direcţie”, a conchis liderul PSD.