Ce pensie vor primi românii care câștigă salariul minim și salariul mediu. Calculele unui economist pentru „Adevărul”

Un român care câștigă astăzi salariul mediu net ar putea primi o pensie de stat de numai 2.600–2.700 de lei, în banii de astăzi, după 40 de ani de contribuții. Pentru cei plătiți cu salariul minim, estimarea coboară la aproximativ 1.600 de lei. Analistul economic Adrian Negrescu a calculat pentru „Adevărul” la ce venituri ar putea ajunge cele două categorii de viitori pensionari și ce pot face românii pentru a nu depinde exclusiv de pensia de stat.

Un economist explică la ce pensii vor ajunge românii plătiți cu salariul minim sau mediu pe economie Foto: Arhiva Adevărul

Un român de 40 de ani care câștigă acum salariul mediu pe economie ar putea ajunge la o pensie de stat de aproximativ două ori mai mică decât venitul actual. Motivul este că punctul de pensie crește lent, iar acest lucru reduce puterea de cumpărare a viitoarei pensii de stat. 

„Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare. 

Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor”, a explicat Adrian Negrescu.

În cazul unui român tot în vârstă de 40 de ani, dar care încasează salariul minim net pe economie, de 2.699 de lei, pensia ar fi mult mai apropiată de venitul actual.

„Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an. După 40 de ani de muncă, pensia de stat ar fi de circa 2.200 de lei la valoarea de azi a punctului. Ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar mai veni echivalentul a 700–800 de lei pe lună. Totalul ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă e foarte mare”, a explicat analistul economic.

Salariul la plic se traduce printr-o pensie pierdută

Adrian Negrescu avertizează că salariul la plic se traduce printr-o pensie pierdută și subliniază necesitatea verificării la timp a stagiului de cotizare și a extrasului de Pilon II. 

„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință”, a mai precizat Adrian Negrescu.

Facilitatea fiscală de 400 de euro pe an pentru Pilonul III poate fi folosită integral și că angajatorul poate plăti aceeași sumă fără taxe, ceea ce face din acest beneficiu un subiect de negociere salarială. 

„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială”, a mai precizat Adrian Negrescu.

Analistul economic a oferit și sfaturi de investiții românilor care se gândesc cu teamă la anii de pensie.

„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie. La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația”, a mai explicat Adrian Negrescu.

Pilonul II nu e o soluție miraculoasă

Potrivit acestuia, majorarea contribuțiilor la Pilonul II, deși utilă pentru viitorii pensionari, nu poate fi o soluție de sine stătătoare, întrucât fiecare punct procentual transferat reduce bugetul pensiilor de stat cu aproximativ 5 miliarde de lei pe an.

„Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor. Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească”, a mai arătat analistul economic.