În ce condiții ar putea fi redus deficitul bugetar al României. Economistul-șef al BNR: „Să scoată aceste două probleme din jocul politic”

România ar trebui să reducă deficitul bugetar până la 3% din PIB până în 2030, însă atingerea acestui obiectiv depinde de câteva condiții esențiale. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, explică ce ar trebui să se schimbe pentru ca ținta să poată fi atinsă.

Valentin Lazea, la „România sub lupă". Foto: Facebook/Claudia Nicolae

România ar trebui să ajungă la un deficit bugetar de sub 3% din PIB până în 2030, iar pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de un acord între forțele politice responsabile, care să asigure continuitatea măsurilor fiscale indiferent de schimbările politice. Propunerea a fost făcută joi de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), la conferința „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, potrivit Agerpres.

Acordul ar trebui să vizeze două direcții principale: corelarea creșterilor salariilor și pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal și îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit.

 „Ar trebui ca măcar acestea două probleme: corelația PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA și a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forțele politice responsabile, în așa fel încât să se oblige semnatarii politici ca, în perioada următorilor 4 ani, și dacă se poate și ulterior, să scoată aceste două probleme din jocul politic, să nu se mai atace de câte ori cineva ia o măsură pentru reducerea evaziunii, pentru respectarea corelației între pensii și salarii’, a afirmat Valentin Lazea.

Economistul consideră că un asemenea angajament ar transmite investitorilor un semnal de stabilitate și ar face mai previzibil procesul de corectare a dezechilibrelor bugetare. România se apropie de un moment important în acest proces, în condițiile în care, până în 2030, se vor împlini 11 ani de la intrarea țării în procedura de deficit excesiv.

„Numai așa România poate transmite un semnal de credibilitate și de predictibilitate în ce privește reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030 când deja se vor fi împlinit 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv”, a subliniat economistul-șef al BNR.

Dependența de împrumuturi

Valentin Lazea a explicat, de asemena, că dimensiunea actuală a deficitului face ca o parte importantă din cheltuielile publice să fie acoperită prin împrumuturi. La un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din bani împrumutați.

Ținta de 3% din PIB ar însemna reducerea la jumătate a acestei ponderi, astfel încât statul să ajungă să finanțeze din împrumuturi doar aproximativ un leu din 14 cheltuiți. Economistul a prezentat această schimbare drept un obiectiv pe care ar trebui să și-l asume cei care urmăresc o gestionare sustenabilă a finanțelor publice.

„Scopul nostru sau țelul pe care oamenii rezonabili din țara asta ar trebui să și-l propună este să ajungem la un deficit de 3%, care înseamnă că doar un leu din 14, adică o jumătate din cât avem acum, să fie luat din împrumuturi. Deci ăsta-i cadrul pe care să-l înțeleagă toată lumea. Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14”, a subliniat acesta.

Salariile bugetarilor și pensiile

Una dintre condițiile indicate de economistul-șef al BNR este ca majorarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. În același timp, pensiile ar trebui să evolueze într-un ritm care să nu îl depășească pe cel al salariilor.

Lazea consideră că respectarea acestor raporturi este esențială pentru limitarea creșterii cheltuielilor bugetare și pentru reducerea deficitului fără acumularea unor dezechilibre suplimentare.

„Prima este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, creșterea anvelopei salariale și creșterea anvelopei pensiilor”, a afirmat Valentin Lazea.

România pierde venituri fiscale de 4% din PIB

A doua direcție majoră este creșterea încasărilor la buget, în special din TVA și din impozitul pe profit. Potrivit estimărilor prezentate de Valentin Lazea, România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB din TVA care nu este colectată și cu încă 1% din PIB din impozitul pe profit neîncasat.

Reducerea la jumătate a acestor pierderi ar putea contribui la diminuarea deficitului bugetar cu aproximativ două puncte procentuale. Economistul a avertizat însă că veniturile suplimentare obținute printr-o colectare mai eficientă nu pot fi incluse anticipat în buget cu aceeași certitudine ca alte surse de venit.

„Al doilea lucru pe care trebuie să îl facem obligatoriu, dincolo de respectarea acestor corelații, este colectarea mult mai bună a TVA și a impozitului pe profit”, a precizat economistul.

Pentru îmbunătățirea încasărilor, acesta a susținut necesitatea intensificării luptei împotriva evaziunii fiscale și a eliminării prevederilor legislative care permit evitarea obligațiilor fiscale prin mecanisme de optimizare. Totodată, a indicat nevoia unei reforme a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv în ceea ce privește stimularea și remunerarea angajaților.

La începutul intervenției sale, Valentin Lazea a precizat că opiniile prezentate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.