Un pensionar cere Parlamentului un audit independent al banilor din contribuțiile sociale

Expertul contabil Daniel Silviu Udrescu a transmis Camerei Deputaților un memoriu în care solicită verificarea modului în care sunt colectate și utilizate contribuțiile de asigurări sociale (CAS), precum și o mai mare transparență asupra sistemului public de pensii, informează juridice.ro.

Foto: Shutterstock

Documentul, adresat Comisiei juridice și propus spre analiză comună cu comisiile de muncă și de buget, pleacă de la o întrebare simplă: în ce măsură contribuțiile plătite de angajați de-a lungul vieții profesionale se reflectă, în mod verificabil, în pensiile pe care aceștia le primesc ulterior?

Autorul nu susține că sistemul public de pensii ar trebui transformat într-un sistem de conturi individuale, în care fiecare contributor își recuperează exact sumele plătite. El arată însă că, într-un sistem bazat pe solidaritate între generații, statul ar trebui să poată explica mai clar legătura dintre contribuțiile încasate, pensiile contributive plătite și cheltuielile sociale suportate din aceleași resurse.

Sistemul românesc funcționează, în principal, pe principiul repartiției: contribuțiile achitate astăzi de persoanele active sunt folosite pentru plata pensiilor actuale. Acest mecanism este legal și specific multor state europene, însă memoriul susține că el trebuie însoțit de o evidență publică mai clară a obligațiilor pe termen lung ale sistemului.

„Solidaritatea nu poate înlocui contabilitatea”, este una dintre ideile centrale ale documentului. Autorul cere separarea explicită, în raportările publice, a pensiilor bazate pe contribuții de indemnizațiile și prestațiile fără caracter contributiv, de costurile administrative și de alte politici sociale.

În acest context, memoriul solicită organizarea unei audieri parlamentare cu participarea Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, Casei Naționale de Pensii Publice, Consiliului Fiscal, Institutului Național de Statistică și a unor specialiști independenți în domeniul actuarial.

Una dintre cererile principale este efectuarea unui audit financiar și actuarial independent. Spre deosebire de o verificare contabilă obișnuită, o analiză actuarială ar evalua sustenabilitatea sistemului pe termen lung, luând în calcul evoluția populației active, speranța de viață, inflația, nivelul contribuțiilor și valoarea probabilă a pensiilor viitoare.

Autorul solicită, de asemenea, ca fiecare contributor să primească anual o situație individuală mai detaliată. Aceasta ar trebui să indice stagiul de cotizare, veniturile pentru care au fost plătite contribuții, punctajele acumulate și o estimare a pensiei, atât în valori nominale, cât și în termeni de putere de cumpărare.

O parte importantă a memoriului privește neindexarea pensiilor în 2025 și 2026. Potrivit documentului, menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei în acești ani trebuie analizată nu doar prin raportare la suma nominală primită de pensionari, ci și prin efectul inflației asupra puterii reale de cumpărare.

Autorul subliniază că neindexarea nu înseamnă automat o reducere formală a pensiei și nici nu este, prin ea însăși, dovada unei încălcări a Constituției. Totuși, el susține că două înghețări succesive pot produce o pierdere reală pentru pensionari, mai ales dacă majorările care ar fi trebuit acordate nu sunt recuperate ulterior.

Memoriul cere autorităților să prezinte calculul oficial al diferenței dintre pensia efectiv plătită și pensia care ar fi rezultat din aplicarea mecanismului de indexare prevăzut de lege. De asemenea, solicită explicarea impactului pe termen lung: dacă baza de calcul rămâne neschimbată, diferența se poate transmite și asupra indexărilor viitoare.

Documentul ridică și problema transparenței istorice. Autorul nu afirmă că actualele active ale statului provin direct din contribuțiile sociale plătite în trecut și precizează că o astfel de concluzie ar necesita documente de arhivă, bilanțuri și analize financiare. În schimb, el cere o cercetare publică privind eventualele solduri, rezerve, active și obligații preluate de stat în diferite perioade istorice.

În esență, demersul propune ca sistemul public de pensii să fie evaluat nu doar prin execuțiile bugetare anuale, ci și printr-un „bilanț economic” pe termen lung. Autorul consideră că statul trebuie să explice mai limpede cât se colectează din CAS, cât se plătește pentru pensiile contributive, ce costuri sunt suportate din fondurile sistemului și cum sunt protejate drepturile persoanelor care au contribuit zeci de ani.

Memoriul reprezintă o petiție adresată Parlamentului și exprimă poziția autorului. El nu constituie, în sine, un audit oficial și nici nu stabilește existența unor nereguli, dar solicită instituțiilor competente să ofere date, calcule și răspunsuri verificabile public.