Analiză Unde poți avea o bătrânețe liniștită și în ce țări pensia devine o problemă

Un clasament internațional al sistemelor de pensii arată diferențe importante între țările care reușesc să asigure venituri adecvate la pensionare și cele ale căror sisteme se confruntă cu vulnerabilități. Analiza ia în calcul atât nivelul pensiilor, cât și capacitatea statelor de a le finanța pe termen lung, într-o perioadă în care populația îmbătrânește. România nu se numără printre cele 55 de sisteme evaluate.

Multe state combină două sau mai multe sisteme de pensii Foto: arhivă

Un clasament internațional realizat de Marsh și CFA Institute compară 55 de sisteme de pensii, care acoperă aproximativ 66% din populația lumii, și evaluează atât veniturile oferite pensionarilor, cât și perspectivele de finanțare ale sistemelor.

Rezultatele arată că un sistem performant nu înseamnă doar pensii mari în prezent. Contează și dacă beneficiile pot fi susținute în viitor, cum sunt administrate fondurile și ce mecanisme există pentru protejarea participanților.

Țările cu cele mai bune sisteme de pensii

În ediția din 2026, Țările de Jos ocupă primul loc, cu 85,8 puncte din 100. Urmează Danemarca, cu 84,1 puncte, și Islanda, cu 84 de puncte. Singapore, Israel și Australia completează grupul celor șase sisteme care au primit calificativul A.

• Țările de Jos - 85,8 puncte (A)
• Danemarca - 84,1 puncte (A)
• Islanda - 84,0 puncte (A)
• Singapore - 82,0 puncte (A)
• Israel - 81,9 puncte (A)
• Australia - 80,6 puncte (A)

Unul dintre punctele forte ale sistemului din Țările de Jos este combinația dintre pensia publică de bază, schemele ocupaționale extinse și economisirea privată voluntară. Veniturile de la pensionare nu depind astfel exclusiv de o singură sursă.

Raportul evidențiază și rolul activelor acumulate pentru pensii, al reglementării și al protecției participanților. Un sistem bine evaluat trebuie să ofere beneficii adecvate, dar și să aibă mecanisme care să-i permită să-și îndeplinească obligațiile pe termen lung.

Unde se află cele mai vulnerabile sisteme?

La capătul inferior al clasamentului se află Argentina, cu 43,7 puncte, Turcia, cu 46,6 puncte, și India, cu 46,8 puncte. Filipine și Africa de Sud se numără, de asemenea, printre țările cu scoruri mai mici.

• Argentina - 43,7 puncte (D)
• Turcia - 46,6 puncte (D)
• India - 46,8 puncte (D)
• Filipine - 49,2 puncte (D)
• Africa de Sud - 50,4 puncte (C)

Scorurile mai mici indică vulnerabilități potrivit criteriilor raportului, dar nu înseamnă automat că fiecare pensionar din aceste țări are un nivel de trai inferior celui dintr-o țară aflată mai sus în clasament. Veniturile individuale, costurile locuirii și accesul la servicii medicale influențează, la rândul lor, condițiile de viață.

Foto: marsh

De ce unele sisteme obțin rezultate mai bune?

Indicele evaluează trei dimensiuni. Prima este adecvarea pensiilor, care are o pondere de 40% în scorul final și urmărește dacă veniturile oferite la pensionare sunt suficiente. A doua este sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, care privește capacitatea sistemului de a continua să plătească pensii în viitor. A treia este integritatea, cu 25%, și vizează guvernanța, reglementarea și protecția participanților.

Cu alte cuvinte, un sistem performant trebuie să răspundă la trei întrebări: oferă venituri adecvate pensionarilor, poate finanța aceste beneficii pe termen lung și este administrat în mod corespunzător?

Cele trei criterii trebuie privite împreună. Un sistem poate oferi pensii relativ generoase în prezent, dar se poate confrunta cu dificultăți de finanțare în viitor. În schimb, măsurile care îmbunătățesc echilibrul financiar nu sunt suficiente dacă duc la venituri prea mici pentru persoanele care depind de pensie.

Îmbătrânirea populației pune presiune pe finanțarea pensiilor

Una dintre principalele provocări analizate în raport este schimbarea structurii demografice. Oamenii trăiesc mai mult, iar natalitatea redusă în multe țări înseamnă că generațiile care intră pe piața muncii sunt mai mici.

În sistemele finanțate în principal din contribuțiile angajaților și ale angajatorilor, scăderea numărului de contribuabili în raport cu cel al pensionarilor poate face finanțarea mai dificilă, mai ales dacă veniturile din contribuții nu cresc suficient pentru a acoperi cheltuielile.

Raportul indică mai multe direcții de adaptare: extinderea accesului la pensii private, limitarea retragerilor premature din economiile destinate pensionării, îmbunătățirea transparenței și administrării schemelor private și analizarea vârstei de pensionare în raport cu speranța de viață sănătoasă.

Participarea persoanelor vârstnice pe piața muncii și economisirea suplimentară pot contribui la pregătirea pentru o perioadă mai lungă de pensionare. Efectele acestor măsuri depind însă de veniturile oamenilor, de condițiile de muncă și de regulile fiecărui sistem.

Ce înseamnă aceste tendințe pentru România?

România nu este inclusă în cele 55 de sisteme evaluate în ediția din 2026. Prin urmare, raportul nu îi atribuie un scor și nu permite stabilirea unei poziții a țării în clasament.

Datele demografice arată însă de ce finanțarea pensiilor va rămâne o problemă importantă. Potrivit OCDE, populația României cu vârste între 20 și 64 de ani a scăzut de la 13,4 milioane în 1990 la 11,1 milioane în 2024. Organizația estimează că aceasta ar putea ajunge la 8,5 milioane până în 2050.

O populație de vârstă activă mai mică poate pune presiune asupra finanțării pensiilor, mai ales dacă numărul contribuabililor și veniturile din contribuții nu evoluează suficient pentru a acoperi obligațiile sistemului. Evoluția efectivă va depinde și de ocuparea forței de muncă, salarii, productivitate, migrație și regulile de pensionare.

Comparația internațională oferă repere despre modul în care alte state combină pensiile publice cu economisirea privată și încearcă să pregătească sistemele pentru îmbătrânirea populației. Soluțiile nu pot fi însă preluate automat, ci trebuie adaptate la veniturile populației, la piața muncii și la structura sistemului național.