Analiză Unde sunt cele mai mari pensii din România. Diferența dintre primul și ultimul loc trece de 1.900 de lei

Pensia medie din România a ajuns, în iulie 2026, la 2.821 de lei, însă diferențele dintre județe sunt considerabile. În timp ce în Botoșani pensia medie este de 2.229 de lei, în Hunedoara ajunge la 3.494 de lei, iar în Sectorul 1 al Capitalei urcă la 4.132 de lei.

Sunt diferențe foarte mari între pensiile medii între județe Foto: arhivă

Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru luna iulie, ultima pentru care există informații oficiale, arată astfel o Românie în care nivelul pensiilor reflectă, în bună măsură, diferențele economice acumulate de-a lungul timpului. Veniturile obținute în perioada de activitate, durata contribuțiilor și structura economiei locale se regăsesc astăzi în nivelul pensiei medii.

Diferența dintre Hunedoara și Botoșani este de 1.265 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că pensia medie din Hunedoara este cu aproximativ 57% mai mare. Dacă includem și Bucureștiul, decalajul este și mai mare: între Sectorul 1 și Botoșani sunt 1.903 lei pe lună, respectiv aproximativ 85%.

Hunedoara, Brașov și Gorj, în topul pensiilor

În rândul județelor, cele mai mari pensii medii se regăsesc în Hunedoara, cu 3.494 de lei, urmat de Brașov, cu 3.330 de lei, și Gorj, cu 3.312 lei. Urmează Constanța, cu 3.021 de lei, Galați și Prahova, cu câte 3.019 lei, și Argeș, cu 3.011 lei. Clujul ajunge la 2.882 de lei, Alba la 2.876 de lei, iar Mehedinți la 2.850 de lei.

Este un clasament în care se regăsesc mai multe județe cu o istorie industrială importantă. Hunedoara, Brașov, Gorj, Prahova, Argeș și Galați au avut timp de decenii industrii care au concentrat un număr mare de angajați și, în unele cazuri, locuri de muncă mai bine plătite și cariere lungi de contribuție.

Legătura cu nivelul actual al pensiilor este una firească, având în vedere că pensia publică este determinată în principal de veniturile pentru care s-au plătit contribuții și de perioada de contribuție. Astfel, structura economică a acestor județe din perioada în care actualii pensionari se aflau în activitate continuă să se reflecte în veniturile lor de astăzi.

Hunedoara este unul dintre cele mai clare exemple. Județul are în prezent cea mai mare pensie medie dintre județele României, cu 3.494 de lei, deși economia locală a trecut în ultimele decenii printr-un amplu proces de dezindustrializare.

La polul opus: Botoșani, Vrancea și Vaslui

La baza clasamentului se află județele Botoșani, cu 2.229 de lei, Vrancea, cu 2.275 de lei, și Vaslui, cu 2.283 de lei. Urmează Giurgiu, cu 2.291 de lei, Suceava, cu 2.359 de lei, Satu Mare, cu 2.376 de lei, Călărași, cu 2.381 de lei, Bistrița-Năsăud, cu 2.386 de lei, Olt, cu 2.399 de lei, și Buzău, cu 2.448 de lei.

În Botoșani, pensia medie este cu 592 de lei sub media națională, adică aproximativ 21% mai mică. Diferența se acumulează de la o lună la alta și reflectă, în cazul sistemului public, diferențele dintre veniturile obținute și contribuțiile plătite în timpul vieții active.

Privită în acest fel, distanța dintre județele aflate la cele două capete ale clasamentului nu este doar o diferență între două valori statistice. Ea este rezultatul unor istorii economice diferite, al unor niveluri salariale diferite și al unor structuri ale pieței muncii care au produs, în timp, contribuții diferite la sistemul de pensii.

Bucureștiul este o excepție

Capitala se detașează de restul țării. Cele șase sectoare însumează 466.811 pensionari, iar pensia medie ajunge la 3.581 de lei, cu 760 de lei peste media națională.

Diferențele dintre sectoare sunt însă și ele importante. În Sectorul 1, pensia medie este de 4.132 de lei, în Sectorul 6 de 3.668 de lei, iar în Sectorul 2 de 3.618 lei. Sectorul 3 are o medie de 3.515 lei, Sectorul 4 de 3.490 de lei, iar Sectorul 5 de 3.089 lei.

Sectorul 1 este singura zonă din tabel în care pensia medie depășește 4.000 de lei. Față de media națională de 2.821 de lei, diferența este de 1.311 lei pe lună, respectiv aproximativ 46%.

Nivelul mai ridicat al pensiilor din Capitală trebuie privit și prin prisma structurii economice și salariale a Bucureștiului, unde au fost concentrate, de-a lungul timpului, numeroase activități cu venituri peste media națională.

Nu doar pensia medie contează, ci și numărul de pensionari

Datele CNPP permit o a doua perspectivă asupra distribuției banilor din sistem. La nivel național, în iulie erau 4.573.268 de pensionari, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite ajungea la 12,9 miliarde de lei.

Un județ cu o pensie medie ridicată nu este neapărat și cel în care se plătește cea mai mare sumă totală. Pentru aceasta contează și numărul de pensionari.

Hunedoara are 118.345 de pensionari, iar valoarea totală a drepturilor de pensie ajunge la aproximativ 413,5 milioane de lei pe lună. Brașovul are 145.926 de pensionari și plătește aproximativ 486 de milioane de lei lunar.

Prahova se află într-o situație diferită. Pensia medie este de 3.019 lei, deci mai mică decât în Hunedoara sau Brașov, însă județul are 187.375 de pensionari, cel mai mare număr dintre județele din tabel. În consecință, valoarea totală a drepturilor de pensie ajunge la aproximativ 565,6 milioane de lei pe lună.

Harta pensiilor nu este aceeași cu harta banilor

Dacă în locul pensiei medii analizăm valoarea totală a drepturilor de pensie, clasamentul se schimbă.

Prahova se află pe primul loc, cu 565,6 milioane de lei pe lună, urmată de Cluj, cu 514,4 milioane de lei, Brașov, cu 486 de milioane de lei, Constanța, cu 451,6 milioane de lei, și Argeș, cu 442,6 milioane de lei.

În top mai apar Timiș, cu 430,5 milioane de lei, Hunedoara, cu 413,5 milioane de lei, Iași, cu 405,4 milioane de lei, Dolj, cu 389,8 milioane de lei, și Galați, cu 373,5 milioane de lei.

Diferența dintre cele două clasamente este importantă. Pensia medie arată nivelul venitului unui pensionar, în timp ce suma totală arată dimensiunea cheltuielii generate de pensionarii dintr-un județ. Un județ poate avea pensii relativ mari, dar un număr mai redus de pensionari, în timp ce unul cu o pensie medie mai modestă poate concentra un număr mare de beneficiari.

Prahova ilustrează cel mai bine această diferență: cu o pensie medie de 3.019 lei, județul ajunge la o cheltuială lunară de peste 565 de milioane de lei datorită numărului mare de pensionari.

Bucureștiul concentrează peste 1,6 miliarde de lei pe lună

La nivelul Capitalei, cele șase sectoare însumează 466.811 pensionari, iar valoarea totală a drepturilor de pensie este de aproximativ 1,672 miliarde de lei pe lună.

Raportată la valoarea totală de 12,9 miliarde de lei la nivel național, suma reprezintă aproape 13% din drepturile de pensie cuvenite într-o singură lună.

Bucureștiul se află astfel într-o poziție aparte nu doar prin nivelul pensiei medii, ci și prin numărul mare de pensionari și volumul de bani distribuit lunar către aceștia.

Diferențele dintre pensii păstrează urmele economiei de ieri

Clasamentul pensiilor din 2026 poate fi privit și ca o imagine întârziată a economiei românești din ultimele decenii. Județele care au avut o bază industrială puternică se regăsesc în general în partea superioară a clasamentului, în timp ce județele în care veniturile au fost mai reduse și piața muncii a avut o altă structură apar mai frecvent în partea de jos.

Această diferență nu dispare odată cu ieșirea oamenilor din activitate. Ea se transferă, într-o anumită măsură, în sistemul de pensii, prin diferențele dintre contribuțiile acumulate în perioada de muncă.

De aceea, harta pensiilor de astăzi păstrează o parte din harta economică a României de ieri. Nivelul pensiei nu reflectă doar situația actuală a unui județ, ci și veniturile și structura pieței muncii din perioadele în care generația actuală de pensionari a lucrat și a contribuit la sistem.

O Românie cu diferențe mari între pensii

Datele din iulie 2026 arată un decalaj de 1.903 lei între pensia medie din Sectorul 1 și cea din Botoșani. Chiar și fără București, diferența dintre Hunedoara și Botoșani este de 1.265 de lei, adică 57%.

În spatele acestor cifre se află diferențe acumulate de-a lungul unor perioade mult mai lungi decât un singur an bugetar: salarii diferite, structuri economice diferite, niveluri diferite de ocupare și perioade diferite de contribuție.

În același timp, distribuția banilor în sistem depinde nu doar de nivelul pensiei, ci și de numărul de persoane care primesc aceste venituri. De aceea, județele cu cele mai mari pensii medii nu sunt neapărat cele care generează cele mai mari cheltuieli totale.

Datele CNPP conturează astfel două hărți care se suprapun doar parțial: una a pensiei medii și una a banilor distribuiți lunar prin sistemul public de pensii. Prima arată diferențele dintre veniturile pensionarilor, iar a doua arată unde se concentrează cea mai mare parte a cheltuielilor sistemului.