Anii de studii făcuți în străinătate se pun la pensie în România? Ce prevede legea pentru facultate, master și doctorat

Sute de mii de români au urmat, după 1989, studii universitare și postuniversitare în străinătate, iar pentru o parte dintre ei perioada petrecută la facultate, master sau doctorat poate fi valorificată la stabilirea pensiei în România. Legea pensiilor include studiile universitare în categoria perioadelor asimilate stagiului de cotizare, însă există condiții privind forma de învățământ, durata studiilor și absolvirea cu diploma corespunzătoare, iar pentru diplomele obținute în străinătate trebuie parcurse, după caz, și procedurile de recunoaștere.

Anii de facultate, master sau doctorat pot fi luați în calcul la pensionare Foto: arhivă

Estimările disponibile indică un număr cuprins între 200.000 și 300.000 de români care au urmat studii universitare și postuniversitare în străinătate începând din anii '90. În ultimii ani, între 35.000 și 40.000 de români s-au aflat anual la studii în universități din alte state, potrivit datelor privind mobilitatea internațională a studenților.

Pentru aceștia, legislația românească a pensiilor prevede posibilitatea ca anumite perioade de studii să fie recunoscute ca perioade asimilate stagiului de cotizare. Regula nu înseamnă că anii de studii devin perioade contributive, pentru care s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii, ci că legea le acordă un regim special și permite valorificarea lor la stabilirea pensiei, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Ce spune legea despre anii de facultate, master și doctorat

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii include în categoria perioadelor asimilate perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor sau a unui ciclu de studii universitare de formare inițială, cu condiția absolvirii cu diploma corespunzătoare.

Textul legii menționează expres diploma, diploma de licență, diploma de master și diploma de doctor, astfel încât regula nu se limitează la studiile de licență. În condițiile prevăzute de lege, pot fi luate în calcul, prin urmare, și perioadele aferente studiilor de masterat sau doctorat.

Pentru ca perioada să fie valorificată, studiile trebuie să fi fost urmate în forma de învățământ prevăzută de lege și pe durata normală a programului, iar persoana trebuie să fi absolvit studiile cu diploma corespunzătoare.

Legea stabilește și o limitare pentru persoanele care au urmat mai multe studii de același nivel. Nu sunt valorificate automat toate perioadele corespunzătoare unor diplome de același nivel, ci o singură perioadă de studii, la alegerea persoanei, potrivit regulilor aplicabile. De asemenea, perioadele de studii care se suprapun cu perioade în care persoana a realizat stagiu de cotizare sunt tratate potrivit regulilor specifice de calcul.

Foto: CNPP captură

Câți ani de studii pot fi luați în calcul

Legea se referă la durata normală a studiilor. Asta înseamnă că nu orice perioadă petrecută efectiv la universitate poate fi adăugată automat la stagiul de cotizare.

Dacă, de exemplu, un program de licență avea o durată normală de trei sau patru ani, aceasta este perioada care poate fi analizată în vederea asimilării, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege. Anii repetați sau perioadele care depășesc durata normală a studiilor nu sunt asimilate automat.

Pentru o persoană care a urmat succesiv licența, masterul și doctoratul, situația trebuie analizată pentru fiecare nivel de studii, cu respectarea regulilor privind durata normală și lipsa suprapunerilor. Regula privind o singură perioadă de studii de același fel nu înseamnă că licența, masterul și doctoratul sunt tratate ca un singur ciclu, ci că nu pot fi valorificate automat mai multe perioade de studii de același nivel.

Studiile nu sunt același lucru cu anii pentru care s-au plătit contribuții

Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe atunci când se vorbește despre „vechimea” obținută prin studii.

Perioadele asimilate sunt perioade pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale, dar pe care legislația le consideră echivalente stagiului de cotizare în condițiile stabilite de lege și care pot fi valorificate la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale.

În schimb, stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii.

Diferența este importantă, printre altele, în cazul pensiei anticipate. CNPP precizează că perioadele asimilate în care o persoană a urmat studii universitare nu sunt incluse în stagiul complet de cotizare contributiv necesar pentru acordarea pensiei anticipate.

Pentru pensia pentru limită de vârstă, perioadele asimilate pot fi însă valorificate potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 360/2023.

Ce se întâmplă cu o diplomă obținută în străinătate

Pentru persoanele care au studiat la o universitate din alt stat apare o etapă suplimentară: actul de studii trebuie recunoscut potrivit procedurilor aplicabile în România.

Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), structură din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, gestionează procedurile de recunoaștere și echivalare a actelor de studii obținute în străinătate.

Pentru diplomele universitare obținute în alte state există proceduri distincte în funcție de nivelul studiilor și de situația solicitantului. Pentru diplomele de licență și master sunt analizate elemente precum nivelul și domeniul studiilor, durata programului și statutul instituției de învățământ care a emis diploma.

Pentru diploma și titlul de doctor obținute în străinătate există o procedură distinctă de recunoaștere.

Ce documente trebuie păstrate

În cazul studiilor universitare efectuate în străinătate, documentele relevante pentru stabilirea perioadei care poate fi valorificată la pensie includ diploma obținută și documentele academice din care rezultă perioada și durata studiilor, precum foaia matricolă sau documentul echivalent.

Este important ca documentele să permită stabilirea formei de învățământ și a duratei normale a programului. În funcție de procedura aplicabilă, poate fi necesară și traducerea documentelor, precum și documentul de recunoaștere sau echivalare emis de autoritatea română competentă.

Pentru diplomele de master și doctorat obținute în străinătate, persoana trebuie să urmeze procedurile de recunoaștere corespunzătoare nivelului de studii înainte ca documentele să poată fi utilizate în cadrul dosarului de pensie, în situațiile în care această recunoaștere este necesară.

Ce se întâmplă dacă persoana a lucrat în străinătate

Pentru românii care au plecat la studii și au rămas ulterior în străinătate pentru a lucra, trebuie făcută o distincție între perioada de studii și perioada în care au fost asigurați prin muncă.

Anii de studii sunt analizați potrivit regulilor din legislația română privind perioadele asimilate. În schimb, perioadele în care persoana a lucrat într-un alt stat sunt perioade de asigurare și sunt analizate potrivit legislației statului respectiv și, după caz, regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale de securitate socială.

Prin urmare, o persoană poate avea în același dosar perioade care intră în categorii juridice diferite: ani de studii care pot fi recunoscuți ca perioade asimilate și ani de muncă în străinătate care pot fi valorificați în baza legislației internaționale aplicabile.

Ce prevede acordul dintre România și Statele Unite

Pentru românii care au studiat și apoi au lucrat în Statele Unite este relevant Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, intrat în vigoare la 1 septembrie 2026.

Acordul reglementează, în anumite situații, totalizarea perioadelor de asigurare realizate în cele două state. Dacă o persoană nu îndeplinește condițiile pentru acordarea unei prestații în România numai pe baza perioadelor de asigurare realizate potrivit legislației române, instituția competentă poate lua în considerare, în măsura necesară, perioadele de asigurare realizate în Statele Unite, în condițiile acordului.

Perioadele de asigurare din cele două state nu pot fi însă totalizate dacă se suprapun cu perioade deja recunoscute în celălalt stat.

Acordul se referă la perioadele de asigurare, în timp ce studiile care sunt recunoscute în România drept perioade asimilate sunt analizate separat, potrivit legislației române privind sistemul public de pensii.

Un exemplu: facultate în România, master și doctorat în alte state

O situație tot mai întâlnită este cea a unei persoane care a terminat facultatea în România, a făcut un master într-o altă țară, apoi un doctorat într-un al treilea stat și a lucrat ulterior în străinătate.

Într-un asemenea caz, perioadele trebuie analizate separat. Pentru facultatea făcută în România se verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023.

Pentru masterul și doctoratul obținute în străinătate trebuie verificată recunoașterea diplomelor în România, prin procedurile aplicabile fiecărui nivel de studii. Ulterior, casa teritorială de pensii va stabili dacă perioadele respective îndeplinesc condițiile pentru a fi valorificate ca perioade asimilate.

Pentru anii în care persoana a lucrat în străinătate se aplică regulile privind perioadele de asigurare din statul respectiv și, dacă există un acord internațional aplicabil, regulile privind totalizarea acestor perioade.

Astfel, diploma străină și perioada de muncă în străinătate nu sunt tratate prin aceeași procedură. Recunoașterea diplomei ține de autoritățile din domeniul educației, în timp ce stabilirea perioadei care poate fi valorificată la pensie ține de casa teritorială de pensii.

Câte puncte se acordă pentru perioada de studii

Pentru perioadele asimilate prevăzute de Legea nr. 360/2023 se stabilește un punctaj care intră în calculul pensiei.

Pentru perioadele de studii universitare prevăzute de lege, punctajul lunar este de 0,25 puncte.

Prin urmare, pentru o perioadă care îndeplinește condițiile legale, punctajul aferent este de 3 puncte pentru 12 luni, 6 puncte pentru 24 de luni, 9 puncte pentru 36 de luni și 12 puncte pentru 48 de luni.

Numărul efectiv de luni care intră în calcul depinde de perioada de studii care îndeplinește condițiile prevăzute de lege.

Ce trebuie să facă românii care au studiat în străinătate

Pentru o persoană care se apropie de pensionare, primul pas este verificarea documentelor de studii și a situației recunoașterii diplomelor obținute în străinătate.

Dacă diploma nu a fost încă recunoscută în România și procedura este necesară, demersul trebuie făcut prin CNRED, potrivit regulilor aplicabile nivelului respectiv de studii.

Ulterior, documentele de studii și cele privind recunoașterea acestora pot fi prezentate casei teritoriale de pensii, care stabilește, în cazul concret al solicitantului, ce perioade pot fi valorificate și în ce condiții.

Pentru persoanele care au și perioade de muncă în străinătate, acestea trebuie analizate separat, pe baza documentelor privind perioadele de asigurare și a regulilor europene sau a acordurilor bilaterale aplicabile statului în care s-a desfășurat activitatea.

În cazul celor care au lucrat în Statele Unite, perioadele de asigurare sunt analizate potrivit Acordului România-SUA intrat în vigoare la 1 septembrie 2026, prin intermediul instituțiilor competente și al organismelor de legătură prevăzute în acord.