Românii ar putea ieși la pensie la 67 de ani, deși au cea mai mică speranță de viață din UE

Europa intră într-o nouă eră a sistemelor de pensii. Pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației și al presiunilor bugetare, tot mai multe state majorează vârsta de pensionare, iar în unele cazuri aceasta va ajunge chiar la 70 sau 74 de ani. România nu face excepție: generația care a intrat pe piața muncii în 2024 va ieși la pensie mai târziu decât actualii pensionari, în timp ce speranța de viață a românilor este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

În viitor, bărbații români se vor pensiona la 67 de ani. Foto arhivă

Un studiu bazat pe raportul „Pensions at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că aproape două treimi dintre statele europene vor crește vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor face același lucru pentru femei până la sfârșitul anilor 2060.

Analiza compară persoanele care s-au pensionat în 2024 cu generația care a intrat pe piața muncii la vârsta de 22 de ani în același an și care, în condițiile unei cariere complete, se va pensiona spre finalul anilor 2060, explică Euronews.

OCDE explică faptul că majorarea vârstei de pensionare este cea mai utilizată soluție pentru menținerea sustenabilității financiare a sistemelor publice de pensii, alternativa fiind fie creșterea contribuțiilor plătite de salariați și angajatori, fie reducerea nivelului pensiilor.

România merge spre pensionarea la 67 de ani

În prezent, media vârstei normale de pensionare în Uniunea Europeană este de 64,7 ani pentru bărbați și 64 de ani pentru femei. Până la sfârșitul anilor 2060, aceste medii vor ajunge la 66,7 ani pentru bărbați și 66,6 ani pentru femei.

România se înscrie în acest trend. Potrivit proiecțiilor OCDE, bărbații care intră acum pe piața muncii se vor pensiona la 67 de ani, cu aproximativ doi ani mai târziu decât generația actuală. Pentru femei, creșterea este și mai accentuată, de aproape cinci ani, până la 67 de ani, una dintre cele mai mari majorări estimate în Uniunea Europeană.

În schimb, alte state merg și mai departe. Danemarca va ajunge la o vârstă de pensionare de 74 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în timp ce Italia, Suedia, Olanda și Cipru vor atinge pragul de 70 de ani.

De ce cresc vârstele de pensionare

Tendința este determinată în principal de schimbările demografice. Populația Europei îmbătrânește rapid, iar raportul dintre persoanele aflate la vârsta activă și cele care au trecut de pragul pensionării se modifică semnificativ.

Potrivit OCDE, dacă în anul 2000 existau 22 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani, iar în 2025 raportul a ajuns la 33 la 100, până în 2050 este estimat să crească la 52 de persoane vârstnice pentru fiecare 100 de persoane aflate în intervalul de vârstă activă.

Acest dezechilibru pune o presiune uriașă asupra bugetelor publice. Tot mai puțini salariați vor trebui să finanțeze pensiile unui număr tot mai mare de beneficiari, ceea ce obligă guvernele să prelungească perioada de activitate.

În mai multe state europene, inclusiv în Danemarca, legislația leagă deja automat vârsta de pensionare de evoluția speranței de viață, astfel încât orice creștere a longevității conduce și la o creștere a vârstei de retragere din activitate.

Paradoxul României

Pentru România apare însă un paradox. În timp ce vârsta de pensionare urcă spre nivelul statelor occidentale, speranța de viață rămâne semnificativ mai redusă.

Aceasta înseamnă că românii vor petrece, în medie, mai puțini ani la pensie decât cetățenii din țările vest-europene, deși contribuțiile la sistem sunt achitate pe o perioadă tot mai lungă.

Diferențele sunt alimentate de mai mulți factori, printre care accesul la servicii medicale, prevenția, nivelul veniturilor, alimentația, stilul de viață și investițiile în sănătate.

Potrivit celor mai recente date oficiale Eurostat, speranța medie de viață la naștere în Uniunea Europeană a ajuns la 81,5 ani în 2024, cel mai ridicat nivel înregistrat după pandemia de COVID-19. Femeile trăiesc în medie 84,1 ani, iar bărbații 78,9 ani.

În clasamentul statelor membre, Spania și Italia se află în continuare în frunte, cu o speranță de viață de aproximativ 84 de ani, urmate de Malta, Suedia, Luxemburg și Franța. La polul opus se situează Bulgaria, Letonia și România, unde speranța de viață rămâne cu aproximativ cinci până la șapte ani sub media europeană. În România, speranța medie de viață este de aproximativ 76,6 ani, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.