criza - ultimele știri

Mult timp, simbolul globalizării și al comparației economice a fost Big Mac-ul, introdus de publicația The Economist pentru a măsura paritatea puterii de cumpărare între monede.

Ministrul german al Economiei şi Energiei, Katherina Reiche, spune că Germania trebuie să îşi asume mai multe riscuri şi să revigoreze economia stagnată printr-un deceniu de investiţii masive în infrastructură.

Ce ne va aduce prima rundă a alegerilor prezidențiale de anul acesta, programate pe 4 mai primul tur și pe 18 mai turul doi, reluate de la zero după anularea celor din decembrie 2024?

România se află într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit foarte apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani, când colapsul a fost un efect combinat al crizei mondiale din 2008-2009 și al politicilor greșite de redresare.

Comisia Europeană dorește ca fiecare cetățean al UE să aibă provizii pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză, fie că este vorba de un conflict sau de un dezastru natural.

Guvernul francez intenționează să trimită fiecărei gospodării din țară un „manual de supraviețuire” cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru o „amenințare iminentă”, inclusiv un conflict armat, o criză sanitară sau un dezastru natural, potrivit unor rapoarte din presa franceză.

Un cunoscut bancher decriptează ultimele rapoarte ale BNR și anunță vremuri grele. Există toate semnele unei crize incipente, iar situația macroeconomică a României devine tot mai complicată.

Ilie Bolojan a transmis, joi, primul său mesaj în calitate de președintele interimar al României, după ce a preluat mandatul de la Klaus Iohannis. Șeful statului a vorbit despre un „risc real de a ne confrunta cu o criză majoră”.

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România se apropie cu pași mari de o criză uriașă, iar urmările se vor vedea curând. Lipsa reformelor și bugetul nerealist pentru 2025 ne vor costa la final, spune expertul.

Rebelii au capturat marți aeroportul din Goma, cel mai mare oraș din estul Republicii Democrate Congo, după o ofensivă violentă. Zeci de cadavre au rămas pe străzi, potrivit Reuters.

De aproape o lună, Ordonanța trenulet a început să-și producă efectele, iar reacțiile românilor sunt pe măsură. În timp ce bugetarii sunt din ce în ce mai revoltați și amenință cu proteste în stradă, analiștii financiari consultați de „Adevărul” ne sfătuiesc să strângem cureaua cât de mult putem.

Moartea unui bărbat de 66 de ani a declanșat o anchetă la spital, după ce rudele pacientului au declarat că acesta avea nevoie urgentă de un medic cardiolog. În lipsa unui specialist disponibil, echipa medicală a decis transferul său la Craiova.

Beneficiarii sinecurilor, pilele, relațiile, rudele, amantele, protejații, oamenii angajați pe filieră politică sau prin orice alte mijloace de influență, favoriți/favorite angajați fără concurs în instituții importante ale statului au intrat în fibrilații!

Ordonanța „trenuleț” care urmează să fie aprobată în ședința de Guvern va împovăra deopotrivă firmele și populația, susține economistul Radu Georgescu, punctând efectele pe fiecare ramură de activitate.

Deficiențele democrației se manifestă în moduri similare în întreaga lume, dar este exagerat să presupunem că evenimentele din această săptămână de la Seul și Paris, alegerea lui Trump și consolidarea partidelor de extremă-dreapta provin din aceleași cauze fundamentale.

Europa se pregăteşte pentru o nouă criză a preţurilor gazelor naturale în lunile de iarnă, în condiţiile în care competiţia crescută cu Asia pentru GNL, scăderea stocurilor şi incertitudinea privind livrările ruseşti ameninţă să accentueze dificultăţile economice ale regiunii.

Europa se confruntă cu o situație dificilă, în plin război hibrid cu Rusia. Politologul Ștefan Popescu explică, pentru „Adevărul”, cum prinde contur cel mai prost scenariu pentru Europa și cel mai bun pentru Rusia, pe măsură ce instabilitatea și criza politică pune stăpânire pe statele UE.

Marți seara, sud-coreenii au privit cu șoc și furie cum actualul lor președinte, Yoon Suk Yeol, a declarat legea marțială în direct la televizor, iar unii s-au temut că țara lor democratică se apropia periculos de mult de repetarea unei perioade întunecate din istoria sa.

Economiștii consultați de „Adevărul” atrag atenția asupra pericolului iminent în care se află România în contextul rezultatelor de la turul I al alegerilor.

Specialiștii explică de ce tot mai mulți oameni se plâng anul acesta că se simt la capătul puterilor.

Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În timp ce economia SUA pare pregătită pentru o revenire uşoară, zona euro continuă să se confrunte cu multe incertitudini.

Cercetător la Universitatea Fribourg din Elveția, Daniel Sandu explică, pentru „Adevărul”, riscurile la adresa economiei României. Problemele multiple cu care se confruntă Germania s-ar putea răsfrânge asupra României, dar principala amenințare vine de la deficit și creșterea îndatorării.

Economia globală, implicit cea a României, riscă un dezastru comparabil cu cea mai mare criză din istoria omenirii, avertizează președintele Băncii Centrale Europene. Pe de altă parte, România este printre cele mai vulnerabile state, anunță economiștii chestionați de „Adevărul”.

Programatorii români au început să accepte salarii mai mici pe fondul scăderii numărului de proiecte și a creșterii concurenței, flexibilitatea și adaptabilitatea devenind esențiale pentru companii.

Reprezentanții FMI se pregătesc să vină la București, iar contextul e unul cel puțin delicat. Economiștii chestionați de „Adevărul” avertizează că economia și-a redus creșterea, iar scenariul în care vom intra anul viitor în recesiune pare să capete contur. Paradoxal, FMI ar putea face mai mult rău.

Tot mai mulți economiști și oameni de afaceri trag un semnal de alarmă în privința economiei românești. Dragoș Damian, CEO-ul unei multinaționale cu afaceri de sute de milioane de euro, avertizează că din cauza lipsei de performanță a economiei vom avea salarii mai mici în 2025.

Bursele din întreaga lume au deschis luni pe roșu, inclusiv în România. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că sunt indicii de instalare a unei noi crize globale.

Preşedintele SUA şi candidat pentru un nou mandat la Casa Albă, Joe Biden, şi-a încheiat brusc campania pentru realegere duminică, după o criză politică ce a explodat după prestaţia sa dezastruoasă în prima dezbatere electorală împotriva rivalului său din noiembrie, Donald Trump, scrie EFE.

Fost consilier al lui Dan Barna, Andrei Caramitru, în calitatea sa de analist economic, a publicat pe pagina sa de Facebook soluţia dură despre care crede că poate scoate România din criza financiară în care se afundă.

Intenția de a cumpăra o locuință în următorul an este aproape de nivelurile din perioada 2006-2008, conform unei analize recente Colliers bazată pe datele Eurostat pentru piața imobiliară din România

Reputatul economist francez de origine română, Cristian Mureșan, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce UE nu reușește să mai performeze economic și dă astfel muniție populiștilor, care profită de nemulțumirile europenilor sărăciți.

Inteligența Artificială ar putea transforma o recesiune obișnuită într-o criză economică profundă și prelungită, avertizează oficialii FMI.

Traversăm o criză a forţei de muncă, atât în România, cât şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, iar una dintre soluţii pentru dezvoltare este aceea de digitalizare.

China ia în considerare o propunere ca autoritățile locale din întreaga țară să cumpere milioane de case nevândute, pentru a salva piața imobiliară aflată în criză, scrie Bloomberg.

După aproape un deceniu în care Grecia s-a aflat în mijlocul unei crize financiare, oficialii și investitorii cred că 2024 ar putea fi anul în care economica revine pe linia de plutire.

Germania încearcă din răsputeri să rezolve criza locuințelor, având în vedere că aceasta ameninţă să submineze redresarea economiei ţării.

În contextul crizei energetice, UE a sporit și a accelerat instalarea de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, ceea ce a consolidat aprovizionarea cu energie a UE.

Românii dau dovadă de patriotism economic, după cum reiese dintr-un sondaj realizat de INSCOP la comanda news.ro, privind preferințele românillor în materie de cumpărături.

În ultimul an, indicele compozit al bursei de la Shanghai a pierdut 8%, iar la punctul minim din 5 februarie, scăderea înregistrată în același interval a fost chiar dublă, punctează analiștii XTB.

Una dintre cele mai mari metropole din lume se află în fața unei grave amenințări: ar putea rămâne fără apă.

Măsurile luate în perioada 2022-2023 pentru a scăpa de dependența energetică de Rusia au fost eficiente, dar nu înlătură posibilitatea ca Europa să se poată confrunta cu o nouă criză.

AP Moller-Maersk sfătuiește clienții să se pregătească pentru o criză la Marea Roșie care s-ar putea extinde până în a doua jumătate a acestui an.

Primele 3 luni ale anului 2024 pot aduce un nou fenomen în piață – o criză atipică, caracterizată de un număr mic de tranzacții și tot mai puține oferte, spun specialiștii din piață.

România nu a învățat din crizele precedente, politicile economice pro-ciclice fiind cele care poziționează țara noastră într-o situație dificilă, punctează analistul economic Claudiu Vuţă.

Rusiei i-au lipsit în acest an aproximativ 4,8 milioane de muncitori, iar lipsa de mână de lucru va rămâne o problemă acută şi în 2024, informează un articol publicat duminică în cotidianul Izvestia.

Patru demisii răsunătoare în guvernul japonez după ce prim-ministrul Fumio Kishida a anunțat cu o zi înainte că vrea să gestioneze un vast scandal de fraudă financiară care zguduie partidul aflat la putere

Criza bugetară din Germania pune în pericol industria fotovoltaică locală și ridică întrebări legate de sprijinul pe care Guvernul de la Berlin intenționează să îl acorde pentru producătorii săi.

Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, a povestit cum s-a încheiat afacerea sa din timpul crizei economice.

Comisia Europeană a adoptat o modificare a Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, astfel acestea vor fi valabile până la finele lunii iunie a anului 2024.

Prăbușirea pieței de construcții de locuințe amenință să intensifice lipsurile în anii următori.

Criza forței de muncă reprezintă cea mai mare provocare pentru managerii români, depășind temerile legate de inflație, potrivit unui studiu de specialitate.

Miile de migranți care își riscă viața în drumul lor spre „visul european”, sperând să găsească la destinație tărâmul fericirii, se confruntă, dincolo de pericolele călătoriei și de primirea frecvent ostilă, și cu o realitate dezamăgitoare.

Ultimele măsuri luate de Guvernul României au stârnit critici din partea mediului de afaceri și a economiștilor. „Adevărul” a apelat la o voce obiectivă, la cunoscutul economist Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, pentru analiza ultimelor măsuri

Anul 2023 este plin de provocări, în condițiile în care peste jumătate dintre angajați se așteaptă la creșteri salariale între 5 și 15%, iar 58% dintre angajatori caută disperați angajați specializați

O creștere bruscă a costurilor împrumuturilor guvernamentale a pus în centrul atenției datoriile mari, investitorii cerând compensații mai mari pentru a deține obligațiuni pe termen lung.

Începând din data de 12 octombrie 2023 TAROM continuă să opereze frecvențe speciale către și dinspre Tel-Aviv, numai la solicitarea Celulei de Criză a MAE, a informat compania aeriană.

Economia Chinei încetinește, sub povara problemelor din sectorul imobiliar și a datoriilor acumulate. Banca Mondială a redus perspectiva pentru 2024 cu 0,4 puncte, la un avans de 4,4%.

Criza imobiliară din Germania a atins cote alarmante, constructorii cerând noi stimulente, de 50 de miliarde de euro, pentru a reuși să suporte costurile crescute cu materialele și ale dobânzilor.

Prăbușirea Silicon Valley Bank, urmată de criza bancară regională din SUA care a urmat la începutul acestui an, a atras o serie de schimbări legislative, noi reglementări și consecințe care se vor simți peste ani. Însă în timp ce praful încă se așterne, unele grupuri globale au ieșit victorioase.

China era considerată până acum motorul creșterii economice globale, însă problemele cu care se confruntă acum ar putea să ducă la o răsturnare a acestei dinamici. Revenirea „fabricii lumii” după criza Covid se produce într-un ritm mult prea lent, ceea ce afectează prețurile din toată lumea.