Bruxellesul recomandă europenilor să călătorească mai puțin pentru a evita penuria de energie. Ce măsuri au luat statele?

Comisia Europeană le transmite statelor membre că ar trebui să ia în calcul reducerea consumului de energie, inclusiv prin limitarea deplasărilor, în contextul temerilor tot mai mari privind o posibilă criză energetică globală alimentată de conflictul din Iran.

Într-o scrisoare adresată miniștrilor energiei, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, avertizează asupra unei „perturbări prelungite” a aprovizionării cu petrol și gaze. Documentul reflectă îngrijorarea că tensiunile din Golful Persic depășesc deja impactul asupra prețurilor și riscă să se transforme într-o criză de aprovizionare, cu efecte semnificative asupra economiei globale.

Oficialul european le sugerează guvernelor să analizeze introducerea unor „măsuri voluntare de reducere a cererii”, cu accent special pe sectorul transporturilor — unul dintre cei mai mari consumatori de combustibili. În practică, acest lucru ar putea însemna apeluri către cetățeni pentru a conduce sau a zbura mai puțin, astfel încât resursele disponibile să fie direcționate către utilizări considerate esențiale.

Reuniune de urgență a miniștrilor energiei

Miniștrii energiei din Uniunea Europeană urmează să se reunească într-o ședință de urgență pentru a discuta opțiunile disponibile.

Potrivit scrisorii, sectorul transporturilor din Europa este deosebit de vulnerabil, având în vedere dependența semnificativă de importurile din Golful Persic — regiune care furnizează peste 40% din combustibilul pentru aviație și motorină utilizate în UE. Situația este agravată de disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi și de capacitatea redusă de rafinare pentru anumite produse în interiorul Uniunii.

Dan Jørgensen subliniază că statele membre ar trebui să evite măsuri care ar putea crește consumul de combustibili sau perturba fluxurile comerciale de produse petroliere. În același timp, el insistă asupra necesității unei coordonări la nivel european, pentru a preveni efecte negative între state.

Deocamdată, țările europene nu au recurs la măsuri de reducere a cererii similare celor din anii 1970, când crizele petroliere au dus la raționalizarea carburanților și la introducerea unor zile fără trafic auto. Totuși, International Energy Agency a propus deja o serie de soluții, precum încurajarea muncii de acasă sau reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.

Scrisoarea vine pe fondul scăderii încrederii că războiul din Iran va avea o durată scurtă. În aceste condiții, oficialii europeni consideră că este necesară o pregătire rapidă pentru eventuale perturbări de durată.

Printre măsurile recomandate se numără intensificarea monitorizării și schimbului de informații între state, amânarea lucrărilor neesențiale de mentenanță în rafinării și accelerarea utilizării biocombustibililor ca alternativă la produsele fosile.

Efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu se resimt tot mai puternic la nivel global, pe măsură ce guvernele încearcă să limiteze impactul creșterii accelerate a prețurilor la energie și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Criza din Strâmtoarea Hormuz — un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial — a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, petrolul depășind pragul de 100 de dolari pe baril. În consecință, state din Asia, Europa și alte regiuni au început să adopte măsuri de urgență, de la raționalizarea combustibilului până la restricții de circulație.

Măsuri rapide în mai multe țări

În Egipt, autoritățile au decis reducerea consumului de energie prin închiderea mai devreme a magazinelor și restaurantelor. Premierul Mostafa Madbouly a anunțat că acestea vor funcționa până la ora 21:00 în timpul săptămânii, cu program extins până la 22:00 în weekend. Decizia vine după ce factura energetică lunară a țării a crescut de aproape trei ori.

În Australia, guvernul încearcă să atenueze impactul asupra populației. Premierul Anthony Albanese a anunțat reducerea la jumătate a taxei pe combustibil pentru o perioadă de trei luni. În același timp, autoritățile încurajează limitarea deplasărilor, iar unele regiuni au introdus transport public gratuit pentru a reduce consumul.

În Coreea de Sud, oficialii iau în calcul măsuri și mai stricte. Ministrul de finanțe Koo Yun-cheol a avertizat că restricțiile de circulație ar putea deveni obligatorii și pentru cetățeni, nu doar pentru vehiculele instituțiilor publice, dacă situația se agravează.

Restricții extinse în Asia

Mai multe state asiatice, dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu, au introdus deja măsuri de economisire. În Sri Lanka a fost adoptată săptămâna de lucru de patru zile, în timp ce Myanmar a limitat circulația vehiculelor private la zile alternative.

În Bangladesh au fost impuse pene de curent programate, iar în Filipine deplasările neesențiale ale angajaților publici au fost restricționate. Vietnam încurajează populația să lucreze de acasă și să utilizeze transportul public sau bicicleta.

În Thailanda, autoritățile recomandă inclusiv reducerea utilizării aerului condiționat și au introdus limitări la alimentarea cu combustibil.

Tensiuni și reacții globale

În India, zvonurile privind posibile penurii au dus la cozi la benzinării, în timp ce autoritățile au încercat să calmeze populația, afirmând că există suficiente rezerve.

În Regatul Unit, șoferii s-au grăbit să alimenteze, pe fondul creșterii prețurilor la motorină, unele stații alegând chiar să se închidă temporar.

Miniștrii de finanțe din statele G7, reuniți la Paris, au avertizat asupra consecințelor economice mai ample. Oficialii au subliniat că evoluțiile din Golful Persic afectează nu doar sectorul energetic, ci și piețele financiare și inflația globală. La întâlnire au participat reprezentanți ai unor instituții precum International Energy Agency, International Monetary Fund și World Bank.

Escaladare politică

În paralel, tensiunile geopolitice se intensifică. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că ar putea viza infrastructura energetică a Iranului dacă accesul prin Strâmtoarea Hormuz nu este restabilit. Declarațiile sale, care combină apeluri la negociere cu amenințări directe, au contribuit la volatilitatea piețelor.

De cealaltă parte, oficiali iranieni, inclusiv Mohammad-Bagher Ghalibaf, au acuzat Washingtonul că încearcă să influențeze piețele prin astfel de mesaje.

O criză în extindere

Pe măsură ce conflictul continuă, tot mai multe state se pregătesc pentru un scenariu de durată. Măsurile adoptate până acum sugerează o revenire la politici de economisire a energiei similare celor din crizele petroliere din trecut, într-un context global marcat de incertitudine și presiuni economice crescânde.