Adâncirea crizei politicii germane: ignorarea realității provoacă dezastre

Rundele succesive de alegeri regionale din săptămânile trecute din Germania au arătat o creștere masivă a voturilor exprimate pentru partidul de dreapta, AfD.

Foto: https://www.yahoo.com/news/politics/articles/nationalist-win-germany-sunday-could-145059292.html

După dublarea scorului față de alegerile din 2021 în regiunea Saxonia Anhalt (de la 20.8% la 43.8%) și triplarea scorului din Saxonia Inferioară (de la 4.6% la 15.9%) față de scrutinul trecut, au urmat încă două runde de alegeri regionale, concomitente, pe 20 septembrie: Mecklenburg - Pomerania Inferioară și capitala Germaniei, Berlin. Chiar dacă pot fi tratate ca evenimente electorale separate, în regiuni cu priorități și poziții diferite, rezultatele obținute în urma numărării voturilor pot fi integrate într-un cadru explicativ cu argumente comune.    Landul Mecklenburg - Pomerania Inferioară este caracterizat de un sector agricol dominant, industrie maritimă dezvoltată având două șantiere navale și industrie metalurgică și electrotehnică, deci, o regiune puternic influențată de politicile industriale, comerciale și de mediu ale Guvernului Germaniei. Pentru acest scrutin electoral, ultimele sondaje (16, 17 septembrie 2026) arătau o distribuție destul de fragmentată a voturilor cetățenilor: CDU 6-7%, SPD 35%-37%, Verzii 5%, Stânga 9-10%, AfD 36-37%, BSW 3-4%. Observăm astfel, o competiție pentru primul loc care nu s-a regăsit și în rezultatele din 2021: SPD care a fost câștigător detașat (39.6%) este cotat astăzi la egalitate cu al doilea partid din întrecerea electorală din 2021, AfD, care obținuse un scor de 16.7%. Sondajele ne arată practic o ușoară scădere a Social-Democraților, o înjumătățire a scorului partidului de guvernare, CDU (de la 13.3% la 6-7%), acestea fiind sincronizate cu mai mult decât dublarea estimată a scorului AfD.

Rezultatele oficiale preliminare ale votului din 20 septembrie au prezentat o realitate electorală dificil de gestionat pentru actualul partid de guvernare: primul loc a fost ocupat de către AfD, în urma creșterii cu 21.5 p.p. față de 2021, scorul obținut fiind de 38.2%; competiția strânsă electorală a oferit social-democraților (membri ai coaliției de guvernare) al doilea loc cu 35.5% din voturi (o scădere de 4.1 p.p.), tot într-o ușoară diminuare a atragerii electoratului s-au situat partidele Stânga ( 6.5%, -3.4 p.p.) și Verzii (5.7%, -0.6 p.p.). Rezultatul devastator (chiar dacă într-o măsură previzibil) a venit pentru partidul CDU, care a fost chiar mai prejos decât ultimele sondaje, cu un scor sub jumătatea celui din 2021, de 4.9% (-8.4 p.p.), deci, partidul CDU nu a trecut pragul electoral de 5% pentru a intra în componența parlamentară - una dintre cele mai dure înfrângeri electorale ale partidului, pentru prima dată nereușind să obțină locuri în parlamentul landului.

 În Berlin, fragmentarea electorală este și mai vizibilă. În urma alegerilor din 2023 (reluate după anularea alegerilor regionale din 2021 de către Curtea Constituțională din cauza neregulilor electorale) CDU a fost cotat ca prim partid cu 28.2% din voturile exprimate, urmat de SPD și Verzi la egalitate cu 18.4%, Stânga cu 12.2%, iar AfD a fost clasat pe locul cinci cu 9.1% din voturi. Rezultatele oficiale preliminare ale ultimului tur electoral oferă o schimbare de componență parlamentară: primul loc a fost transferat de la partidul de guvernare, CDU (18.8%), către Stânga (25.7%), iar Verzii sunt aflați pe locul al treilea cu 14.3% din voturi. Cu toate că regiunea are o tendință tradițională de îndreptare către spectrul stâng al politicii, rezultatele ultimului tur electoral arată că scorul partidului AfD și-a menținut trendul ascendent de atragere a votanților, având o creștere de aproximativ 80%, rezultatul fiind de 16.3% din totalul voturilor.

 Este de menționat că prezența la vot a fost una considerabilă, mai mare decât la ultimul scrutin electoral, atingând procentul de 74.2% în cazul Berlinului (63.1% în 2023) și de 78.1% în landul Mecklenburg - Pomerania (70.8% în 2021) - numărul cetățenilor care doresc o schimbare și manifestă acest lucru într-un mod democratic este în creștere. De asemenea, pentru prima oară, tinerii în vârstă de 16 și 17 ani au fost declarați eligibili să voteze (nota bene: în condițiile în care legea le interzice să candideze!) pentru alegerile regionale ale celor două landuri.

Consolidarea din ce în ce mai puternică a masei de votanți petrecută simultan cu deplasarea CDU pe locurile inferioare arată o criză de autoritate în interiorul partidului aflat la guvernare și ridică mari probleme pentru cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Rezultatul ambelor tururi electorale arată foarte clar faptul că o tot mai numeroasă parte a societății germane consideră că Germania nu se îndreaptă în direcția potrivită iar decidenții nu le reprezintă interesele. Scăderea popularității Cancelarului este una galopantă: în iunie 2025, la scurt timp după numirea sa în funcție, rata de mulțumire din rândul cetățenilor era de 39%, în ianuarie 2026 scăzuse la 24%, iar în perioada actuală, septembrie 2026, cota a ajuns la pragul devastator de 13%.

Analiza discursurilor post-electorale arată că imposibilitatea de a obține vreun mandat CDU în Mecklenburg - Pomerania nu a trecut neobservată: în urma ultimelor două tururi electorale, Cancelarul a spus explicit că „guvernul federal poartă o parte din vină, și el însuși la fel”, catalogând rezultatele drept „un dezastru, fără precedent”. Cu toate că Friedrich Merz a declarat în urma exit poll-urilor că va rămâne în funcția de Cancelar și președinte al CDU, poziția sa începe să fie contestată nu doar de către alegători, cât și de propriul partid. În seara de 20 septembrie, după afișarea exit poll-urilor, liderii landurilor CDU s-au întâlnit la reprezentanța landului Renania-Palatinat, în lipsa Cancelarului, pentru consultări; nu sunt clare nici motivul absenței Cancelarului nici temele discuțiilor membrilor CDU.

De asemenea, Vicepreședinta CDU, Karin Prien, ridică problema întoarcerii către nevoile alegătorilor (cu toate că susține că principial trebuie menținută direcția actuală): „Trebuie, în mod fundamental, să continuăm pe calea pe care am ales-o. Cu toate acestea, evident că nu i-am ascultat pe oameni cum trebuie. Există o lipsă de empatie”, și, cu privire la poziția lui Friedrich Merz: „Însuși cancelarul știe că va trebui să se schimbe”.

Vicecancelarul și ministrul de finanțe Lars Klingbeil (SPD) a declarat în seara alegerilor faptul că „guvernul nu a reușit să comunice reformele sale într-un mod care să le permită oamenilor să le vadă ca schimbări pozitive”, deci, propriu-zis, guvernul din care acesta face parte nu a reușit să îi învețe pe cetățeni că măsurile luate sunt în realitate bune pentru ei. Ne este transmis faptul că oamenii, considerați incapabili să discearnă între măsurile pozitive și cele negative, au nevoie de un îndrumător (exact același care implementează respectivele măsuri!) care printr-un PR potrivit să le contureze realitatea exact așa cum o vede coaliția de guvernare, iar singura problemă a coaliției fiind de fapt capacitatea precară de comunicare cu alegătorii. În aceeași notă democratică, Friedrich Merz observă, după manifestarea proaspătă a voinței alegătorilor, forțe cu capacitate distructivă; referindu-se la alegerile din Berlin: „au fost alese cu peste 40% din voturi forțe, care sunt distructive, care pun la îndoială sistemul nostru parlamentar politic și care încearcă să câștige poporul cu soluții radicale și simpliste”.

Certitudinea oferită de ambele tururi electorale din 20 septembrie este că cetățenii au o nemulțumire profundă față de politicile actualului guvern. Realismul structural în privința energiei și a surselor de energie în Germania (în special pentru industrie) a devenit din ce în ce mai pregnant. Derapajele democratice ale Comisiei Europene, teme precum federalizarea UE, transpunerea nelegitimă a deciziilor asupra unor sectoare cheie către Bruxelles, incapacitatea centrului politic de a răspunde nevoilor cetățenilor sunt reflectate în erodarea încrederii în partidele de mainstream.

 Toate aceste probleme asupra cărora apasă din ce în ce mai împovărător și greutățile economice ale Germaniei au dus la transferarea electoratului CDU către alternative considerate mai bune. Grija pentru ziua de mâine, lipsa de viziune a mediului politic și ignorarea realității de către decidenți sunt tot mai vizibile în opțiunea de vot a cetățeanului german.

Andrei Cojocaru este membri al Grupului de Politică Externă Titu Maiorescu din cadrul Parlamentului Românie.