Analiză Poate evita România transformarea recesiunii într-o criză economică? Expert: „Facturile vor fi cea mai grea piatră de moară”

Românii depind în mare măsură de deciziile statului pentru evitarea unei crize economice, însă capacitatea lor de adaptare rămâne esențială într-o perioadă marcată de incertitudine. Mulți au devenit mai atenți la consum, la datorii și la cheltuielile pe care le pot reduce.

Facturile la utilități oferă motive de îngrijorare multor români. Foto: Magnific.com

România traversează o perioadă de încetinire economică, însă nu a ajuns încă într-o criză propriu-zisă, susține analistul economic Adrian Negrescu. El arată că diferența dintre recesiune și criză este esențială pentru a înțelege riscurile actuale și măsurile care ar trebui luate.

Statul, rol esențial în evitarea crizei economice

Adrian Negrescu a explicat, pentru „Adevărul”, că într-o criză activitatea economică se blochează, companiile se închid masiv, iar sute de mii de oameni își pierd locurile de muncă. În prezent, spune el, economia se adaptează după anii de inflație, deficit bugetar ridicat și creșteri de venituri fără acoperire.

„Noi suntem într-o recesiune, adică într-o perioadă în care economia scade din punct de vedere al producției, al comerțului, al investițiilor. E o perioadă în care companiile își adaptează pracic activitatea la noua realitate economică, grevată în primul rând de inflație și de scăderea consumului. Într-o criză economică, aproape întreaga activitate economică se blochează. Sunt zeci, dacă nu sute de mii de companii care nu mai vând nimic, care se închid de pe o zi pe alta, în care sute de mii de oameni sunt dați afară pentru că firmele nu mai au activitate. Și în care, să ne aducem aminte de precedenta criză, avem zeci de mii, poate chiar sute de mii de români care sunt în imposibilitatea de a-și mai asigura traiul de zi cu zi”, afirmă consultantul economic.

El amintește de moratoriul bancar introdus în 2020, în timpul pandemiei, când debitorii afectați financiar au putut cere amânarea plății ratelor la creditele pe care nu le mai puteau plăti.

„Nu suntem în situația în care economia să se închidă, adică în criză economică. Suntem doar într-un proces de ajustare economică, urmare a reducerii deficitului bugetar, a scăderii investițiilor, a efectelor inflației pe care o simțim cu toții în egală măsură”, adaugă acesta.

Analistul economic avertizează însă că recesiunea poate deveni „antecamera crizei economice”, dacă statul nu ia măsuri pentru a preveni deteriorarea situației:

„Și aici, din păcate o spun, rolul statului este primordial în a asigura predictibilitatea economică a acestei țări, în a asigura măcar senzația că această țară este guvernată. De ce? Pentru că economia românească depinde în mod decisiv de fluxurile de bani care intră în țară prin intermediul fondurilor europene, al băncilor străine, al împrumuturilor pe care statul le face. Dacă acești bani nu mai intră, practic vom ajunge în imposibilitatea de a mai plăti pensii și salarii, de a mai asigura cheltuielile statului. Iar în momentul acela, din păcate, criza economică va fi cuvântul de ordine în România”.

Românii, mai conștienți de situația economică a țării

El arată că românii au demonstrat, de-a lungul ultimelor decenii, o capacitate ridicată de adaptare la perioade dificile, iar faptul că vânzările nu s-au prăbușit arată că populația nu a încetat să consume, ci și-a ajustat cheltuielile la noua realitate economică.

„În România, cred că în ADN-ul nostru național există această genă de supraviețuire pe care, din păcate sau din fericire, după cum privim situația, multe alte popoare nu o au. Altfel spus, noi tot timpul ne-am descurcat, indiferent de vremurile tulburi pe care le-am parcurs în ultimii 50, poate chiar 100 de ani. Ceea ce se întâmplă în momentul de față este pur și simplu o nouă demonstrație a nivelului de adaptare pe care românii îl manifestă”, adaugă acesta.

Specialistul în finanțe susține că România traversează o perioadă de recalibrare a consumului, pornind de la noua realitate economică, înțeleasă de români.

„Țara nu mai trăiește din acei stimuli financiari, oferiți prin împrumuturile pe care statul le făcea pe bandă rulantă. Nu mai avem acele creșteri de salarii și de pensii din pix, făcute în ultimii ani fără să existe sursă de finanțare. Practic, oamenii și-au adaptat consumul la ceea ce încasează în momentul de față. Din această perspectivă, cred că țara asta va rămâne pe linia de plutire, chiar dacă, probabil, vor mai fi câteva trimestre de recesiune. Vestea bună e că mulți dintre români au înțeles situația în care ne aflăm și și-au redus consumul, și-au adaptat consumul, și-au redus cheltuielile”, afirmă Adrian Negrescu.

Facturile, piatra de încercare pentru multe familii

El a mai precizat că, deși mulți români s-au adaptat la noua realitate economică, lipsa educației financiare se simte în continuare în unele segmente ale societății. Analistul afirmă că populația este totuși mai conștientă decât în precedenta criză, când mulți români au fost prinși nepregătiți, mai ales cei cu credite bancare.

„Acum, oamenii sunt mult mai conștienți, iar ceea ce vedem este demonstrat de statistică. Avem doar peste 100 și ceva de români care au solicitat protecția prin legea insolvenței personale, față de zeci de mii de români câți au fost la precedenta criză economică. Altfel spus, cei mai mulți s-au adaptat acestei situații. La ce nu putem încă să ne adaptăm, și ne va fi aproape imposibil, sunt facturile la utilități, la energie, la gaze, la întreținere, care, din punctul meu de vedere, vor reprezenta cea mai grea piatră de moară aflată în spatele majorității populației, mai ales în perspectiva sezonului de iarnă care urmează”, afirmă specialistul în finanțe.

Planuri pentru atenuarea efectelor recesiunii

Recesiunile fac parte din ciclul economic normal, arată economiștii citați de CNN Business, într-un articol care oferă recomandări celor care urmăresc să se protejeze de efectele acestora. Specialiștii citați de platforma media arată că, deși oamenii nu se pot feri complet de efectele lor negative, își pot crește reziliența financiară pentru a le traversa mai bine.

„Totul ține de construirea rezilienței financiare. Pregătirea te ajută să eviți luarea unor decizii emoționale atunci când vremurile devin mai dificile”, afirmă Sheila Walsh, planificator financiar certificat și profesor la Georgetown University.

Aceasta arată ce pași ar trebui urmați de cei care își doresc să fie mai bine pregătiți în fața dificultăților economice. Primul pas înseamnă o analiză a situației financiare actuale, care are ca scop clarificarea obiceiurilor financiare.

„Stabilește câți bani îți intră lunar și cât cheltuiești. Apoi separă cheltuielile esențiale, ca locuința, mâncarea, utilitățile și îngrijirea copiilor. Fă același lucru și cu sumele cheltuite pentru lucruri neesențiale, care țin de stilul de viață: mesele în oraș, abonamentele la sală, divertismentul etc.”, notează publicația.

Al doilea pas este ca oamenii să scape de datoriile de pe cardurile de credit. Cu o dobândă medie care se apropie de 20 la sută, datoria de pe cardul de credit devine o povară serioasă, așa că merită luate în considerare metode prin care ea poate fi achitată.

„O variantă: uită-te la cheltuielile discreționare și decide la ce poți renunța. De exemplu, vei elibera bani dacă nu mai plătești pentru lucruri de care nu te bucuri prea mult sau, în cazul abonamentelor și serviciilor de streaming, pe care le-ai uitat ori le folosești rar”, notează publicația.

Un alt pas important este construirea unui fond de urgență. O recomandare standard a specialistei este ca oamenii să aibă economii echivalente cu trei până la șase luni de cheltuieli esențiale, într-un cont lichid de economii, cu randament cât mai bun. Însă suma pe care ar trebui să o aibă la îndemână depinde de nevoile și preferințele fiecăruia.

„Ca și în cazul achitării datoriilor de pe cardul de credit, vezi unde poți reduce cheltuielile discreționare pentru a elibera bani destinați situațiilor de urgență”, notează platforma.