Analiză Avertismentul Comisiei Europene, „tradus” de economiști: „Nu avem un infarct economic, ci o stagflație dureroasă. Ne va fi mai rău înainte să ne fie bine”

România traversează efectele unui „experiment economic eșuat”, bazat ani la rând pe creșteri de salarii și pensii susținute din împrumuturi, au declarat mai mulți economiști pentru „Adevărul”, comentând noile prognoze ale Comisiei Europene.

România traversează efectele unui „experiment economic eșuat”. Foto arhivă

„Timp de foarte mulți ani, statul ne-a administrat iluzia prosperității depline. Pacientul a fost pompat cu steroizi economici prin faimoasa politică de stimulare a consumului (cunoscută drept wage-led growth). S-au mărit din pix lefurile și pensiile, cu singurul scop de a ne trimite la cumpărături. În clipa în care această rețetă dezastruoasă a fost oprită, corpul economiei a început să resimtă șocul.

Care este rezultatul acestui experiment eșuat inspirat din politicile trecute? Am rămas cu un bagaj uriaș de datorii, ajungând la performanța tristă de a împrumuta un miliard de euro săptămânal doar pentru a menține aparatul de stat în funcțiune. Mai mult, prăbușirea bruscă a consumului a aruncat în agonie nenumărate afaceri care trăiau exclusiv din mirajul comerțului”, a explicat analistul Adrian Negrescu pentru „Adevărul”, comentând prognoza CE care avertizează că România își va reveni abia anul viitor.

Potrivit acestuia, partea plină a paharului este că organismul economic românesc se dovedește surprinzător de robust. „Nu ne confruntăm cu un infarct miocardic - adică o criză economică devastatoare -, ci mai degrabă experimentăm o febră sâcâitoare numită stagflație. Pe scurt: nu creștem aproape deloc, dar prețurile explodează constant”, a spus analistul.

Negrescu: "Avem o recesiune blândă"

Specialistul a punctat că nu suntem în situația din 2010, pentru că am fi asistat deja la falimente pe bandă rulantă, la un șomaj galopant și la disperarea celor care nu își mai puteau achita creditele la bănci. În schimb, spune acesta, România traversează o recesiune blândă, având în vedere că primul trimestru a adus o contracție minusculă, de doar 0,2%, iar estimările Comisiei Europene indică o creștere de abia 0,2% pentru întregul an, ceea ce se traduce practic printr-o stagnare de menținere pe linia de plutire.

„Aici intervine realitatea dură a oricărui tratament: ne va fi mai rău înainte să ne fie bine. Sevrajul își va arăta colții încă vreo câteva luni. Așteptați-vă ca moneda națională să slăbească în continuare, inflația să sară cu siguranță de pragul de 11%, iar piața muncii să piardă, din păcate, o parte din angajați. Producția va încetini, iar cumpărăturile se vor rări. Acesta este fix momentul critic al bolii, clipa în care corpul luptă să elimine toxinele financiare.

Totuși, dacă rezistăm și luăm acest medicament amar până la capăt, primăvara viitoare promite să aducă primele semne reale de însănătoșire”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

„Guvernul trebuie să continue operația pe cord deschis asupra bugetului”

Previziunile de la Bruxelles ne dau speranțe mari pentru orizontul anului 2027, a adăugat analistul, precizând că CE anticipează o dezumflare la jumătate a ratei inflației și o revenire economică viguroasă, evaluată la un avans de 2,3%.

„Să fim realiști: asta nu înseamnă că portofelele noastre se vor umple peste noapte cu bani. Înseamnă, însă, că mediul de afaceri se va igieniza, investitorii vor avea din nou curaj să deschidă unități de producție, iar o strategie fiscală chibzuită ar putea readuce majorările salariale bazate pe performanță, nu pe împrumuturi.

Până în acea zi, guvernul trebuie să continue operația pe cord deschis asupra bugetului de stat. Reducerea deficitului este pasul vital pentru supraviețuire. Traseul desenat de Comisia Europeană ne arată că echilibrarea este posibilă, coborând de la un periculos 7,9% în 2025, la 6,2% anul acesta, până la 5,8% în 2027.

Totuși, adevăratul sistem imunitar al acestei națiuni se va clădi doar atunci când vom revoluționa complet modul în care statul colectează taxele. Până atunci, haideți să privim această austeritate nu ca pe o pedeapsă, ci ca pe o boală necesară, singura capabilă să ne redea sănătatea economică la care toți visăm”, a explicat Negrescu.

Codirlașu: Recesiunea este efectul cheltuielilor enorme din 2023 și 2024

La rândul său, analistul Adrian Codirlașu a explicat pentru „Adevărul” că această recesiune este efectul cheltuielilor enorme din anii 2023 și 2024.

„Suntem în recesiune. INS a revizuit scăderea economică din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0%, dar avem scădere economică în trimestrul 4 din 2025 și în primul trimestru din 2026. Suntem în recesiune pentru că am avut cheltuieli mari în 2023 și 2024 care trebuie acoperite. Plus că a scăzut puterea de cumpărare și implicit consumul, care este cea mai importantă parte din PIB”, a declarat Codirlașu pentru „Adevărul”.

Precizând că „recesiunea și inflația ridicată este cea mai nefericită combinație”, analistul a afirmat că „România nu are încotro, trebuie să plătească pentru cheltuielile mari făcute în trecut”.

„Situația este dificilă pentru că avem simultan și inflație mare și scădere economică. Va fi greu de ieșit din recesiune, iar politica monetară nu este foarte eficientă la acest capitol. Nu mai avem spațiu fiscal, doar fondurile europene ne mai pot salva”, a declarat el pentru „Adevărul”.

Legat de o posibilă revenire a PIB în trimestrul al doilea, Adrian Codirlașu a explicat pentru „Adevărul” că în martie și-a mai revenit consumul, adică nu mai există acea scădere mare față de luna martie a anului trecut, ceea ce ar putea însemna o ușoară îmbunătățire, fără a se înregoistra însă vreo creștere economică.

„Este posibil să fie o scădere mai mică a PIB față de cea înregistrată în primul trimestru, dar tot scădere economică va fi”, a explicat Codirlașu pentru „Adevărul”, adăugând că sunt foarte importante datele privind consumului din luna aprilie 2026, față de aprilie 2025.

CE: Economia va stagna în 2026, pe fondul austerităţii şi inflaţiei ridicate

Economia României este aşteptată să intre în stagnare în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025, urmând să îşi revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%, potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi.

Raportul arată că populaţia va resimţi direct efectele austerităţii, în condiţiile în care salariile şi pensiile din sectorul public rămân îngheţate în 2025 şi 2026, iar puterea de cumpărare este erodată de scumpiri, scrie News.

”Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document.

Indicatorii economici recenţi semnalează deja deteriorarea situaţiei economice.

Comisia Europeană menţionează scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producţiei industriale şi declinul turismului intern.

Şomajul este aşteptat să crească moderat, la 6,3% în 2026, după ce piaţa muncii a început să se răcească încă din 2025.

Totuşi, Bruxelles-ul estimează că investiţiile finanţate din fonduri europene şi exporturile nete vor susţine parţial economia.

Investiţiile publice în infrastructură ar urma să crească pe măsură ce proiectele din PNRR sunt finalizate, iar construcţiile rezidenţiale îşi continuă revenirea.

În acelaşi timp, Comisia avertizează că incertitudinea politică internă şi riscurile geopolitice afectează încrederea investitorilor şi pot pune în pericol ajustarea fiscală.

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 şi 5,8% în 2027, în principal prin măsuri de austeritate, creşteri de taxe şi reducerea cheltuielilor curente.

Datoria publică este însă prognozată să continue să crească accelerat, urmând să ajungă la aproximativ 63,4% din PIB în 2027, de la mai puţin de 55% în 2024.

Deficitul de cont curent ar urma să se reducă gradual la 6,4% din PIB până în 2027.

Comisia Europeană estimează că economia României ar putea reveni pe creştere mai solidă în 2027, odată cu temperarea inflaţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare.

Inflaţia este prognozată să coboare la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României.

Raportul mai arată că cheltuielile pentru apărare vor creşte de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027, inclusiv prin finanţări europene din programul SAFE.