Economistul american care a prezis criza din 2008 avertizează: „Urmează un șoc financiar și mai grav”
0Economistul american Richard Bookstaber, cunoscut pentru acuratețea previziunilor sale, avertizează că lumea financiară s-ar putea îndrepta spre o nouă criză — una care ar putea depăși în intensitate șocul din 2008. Într-un articol de opinie publicat în The New York Times, acesta atrage atenția asupra unor riscuri sistemice tot mai vizibile.
Bookstaber, care a anticipat prăbușirea piețelor în urmă cu aproape două decenii, identifică mai mulți factori ce amenință stabilitatea globală: expansiunea accelerată a inteligenței artificiale, creșterea rapidă și opacitatea sectorului creditelor private, dar și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și Asia de Est.
La începutul crizei financiare din 2008, autorul lucra într-un fond de investiții, iar până la finalul acelei perioade ajunsese în cadrul Trezoreriei SUA. Experiența directă din acei ani l-a determinat să creadă, la vremea respectivă, că un astfel de episod nu se va repeta prea curând.
Astăzi, însă, perspectiva sa s-a schimbat.
Potrivit analizei sale, economia globală a reintrat într-o zonă de risc, în care presiunile nu mai sunt concentrate într-un singur sector, ci distribuite în mai multe domenii și regiuni. Inteligența artificială, piața creditului privat — estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari —, bursele și tensiunile geopolitice sunt toate părți ale aceluiași sistem interconectat.
Deși aceste riscuri sunt adesea analizate separat, ele funcționează ca elemente ale unei structuri complexe, în care șocurile se pot transmite rapid de la un sector la altul.
Primele semne de tensiune sunt deja vizibile în piața creditului privat
În ultimele două decenii, companiile au devenit tot mai dependente de finanțarea oferită de investitori instituționali, pe fondul retragerii băncilor tradiționale. Problema este că aceste împrumuturi sunt dificil de evaluat și greu de tranzacționat, ceea ce le face vulnerabile în perioade de instabilitate.
În plus, mulți dintre debitori provin din sectorul tehnologic — un domeniu expus schimbărilor rapide generate de inteligența artificială. Această combinație începe să genereze îngrijorări în rândul investitorilor, mai ales într-un context de dobânzi ridicate.
Unele fonduri majore au început deja să înregistreze retrageri de capital, iar lipsa transparenței și a lichidității poate amplifica riscurile, transformând tensiunile punctuale în probleme sistemice.
În paralel, investițiile masive în inteligența artificială au condus la o concentrare fără precedent pe burse. Un număr restrâns de companii tehnologice domină piața, ceea ce înseamnă că orice șoc care le afectează poate avea consecințe extinse asupra întregului sistem financiar.
Cele două fenomene — creditul privat și boom-ul A.I. — sunt, de fapt, interdependente
Infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale este finanțată în mare parte prin împrumuturi din acest sector. Astfel, o slăbire a pieței de credit poate afecta direct investițiile tehnologice, cu efecte în lanț asupra piețelor și economiei.
La aceste vulnerabilități se adaugă și riscurile geopolitice. Un conflict în Orientul Mijlociu, de exemplu, ar putea provoca un șoc energetic, crescând costurile pentru centrele de date și afectând industria A.I. În mod similar, o criză în Taiwan ar putea limita accesul la semiconductori, esențiali pentru dezvoltarea tehnologică.
Bookstaber subliniază că problema nu este existența unui singur risc major, ci modul în care riscurile multiple se propagă într-un sistem interconectat și greu de anticipat.
El avertizează că, în cazul unui șoc, investitorii ar putea fi forțați să vândă activele cele mai lichide — în special acțiunile marilor companii tehnologice — amplificând volatilitatea și presiunea asupra piețelor.
Situația amintește, într-o anumită măsură, de criza din 2008, când nu doar bula imobiliară a fost problema, ci și complexitatea sistemului financiar construit în jurul acesteia.
Diferența esențială, spune economistul, este că riscurile actuale nu mai sunt doar financiare, ci și fizice — legate de energie, infrastructură și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt mai greu de modelat și de anticipat, iar impactul lor poate fi mult mai amplu.
Concluzia sa este că dacă riscurile financiare afectează piețele, cele fizice pot afecta întreaga economie globală.
Se încarcă comentariile...
