Analiză Vântul schimbării mătură continentul. De ce nu mai sunt alegătorii mulțumiți de liderii „tradiționali”

În tot mai multe state europene, alegătorii își exprimă frustrarea față de liderii politici pe care îi consideră incapabili să răspundă principalelor probleme ale momentului. Economia stagnantă, costul ridicat al vieții, imigrația și lipsa perspectivelor alimentează un val de neîncredere care afectează guverne de toate orientările politice, scrie The Wall Street Journal.

Liderii europeni nu se mai bucură de sprijinul propriilor alegători/FOTO:EPA/EFE

În Marea Britanie, Partidul Laburist condus de premierul Keir Starmer a înregistrat în această săptămână cel mai slab rezultat din istoria sa la alegerile locale. Votul a reflectat nemulțumirea unei părți importante a electoratului față de economia fragilă și nivelul ridicat al imigrației.

Potrivit unor sondaje citate de analiști politici, doar aproximativ 20% dintre britanici îl mai susțin pe Starmer.

În Ungaria, Viktor Orban — unul dintre cei mai longevivi lideri europeni — a pierdut puterea după 16 ani, pe fondul nemulțumirilor legate de stagnarea economică și acuzațiile de corupție la adresa guvernului său.

Situația este complicată și în Germania, unde coaliția de guvernare traversează o perioadă de popularitate extrem de scăzută, în ciuda promisiunilor privind investiții masive în infrastructură și apărare.

Pe întreg continentul, guvernele se confruntă cu o combinație dificilă: economii aflate sub presiune, bugete limitate, majorități parlamentare fragile și societăți tot mai polarizate.

În paralel, partidele aflate la extremele spectrului politic câștigă teren.

Sistemele politice par incapabile să țină pasul cu schimbările

„Vedem schimbări revoluționare în geopolitică, tehnologie, inteligență artificială și coeziune socială, iar sistemele politice par incapabile să țină pasul”, spune Norbert Röttgen, parlamentar conservator german.

El consideră că tot mai mulți cetățeni au impresia că elitele politice și economice sunt protejate de efectele acestor transformări, în timp ce oamenii obișnuiți suportă costurile.

Un sondaj realizat de compania Morning Consult arată că liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii ocupă ultimele locuri într-un clasament al popularității șefilor de stat și de guvern din 24 de țări.

În Marea Britanie, dificultățile economice persistente și efectele Brexitului continuă să influențeze puternic opinia publică. Creșterea costurilor la energie și inflația au redus nivelul de trai, iar mulți alegători spun că nu mai văd perspective de îmbunătățire.

Analiștii afirmă că guvernul condus de Starmer se confruntă cu alegeri politice nepopulare: majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli în anumite domenii pentru a putea finanța sănătatea, apărarea sau alte servicii publice.

„Oamenii văd drumuri deteriorate și servicii publice sub presiune și se întreabă ce se întâmplă”, spune Tony Travers, profesor de științe politice la London School of Economics.

Criticii îl descriu pe Starmer drept un lider lipsit de carismă și incapabil să controleze tensiunile din propriul partid.

Nemulțumirea față de imigrație rămâne un subiect central pentru o parte a electoratului britanic. Paul Rendle, un inginer pensionar în vârstă de 66 de ani, spune că a susținut Brexitul din cauza competiției crescute pe piața muncii.

Acum, afirmă el, situația este și mai dificilă, iar dezamăgirea față de partidele tradiționale îl împinge spre formațiuni anti-imigrație.

Și liderii populiști se confruntă cu efectele frustrării economice

Fenomenul nu se limitează însă la guvernele moderate. Și liderii populiști se confruntă cu efectele frustrării economice.

În Italia, Giorgia Meloni înregistrează niveluri ridicate de neîncredere, iar în Spania, deși economia a avut rezultate mai bune decât alte state europene, premierul Pedro Sánchez se confruntă la rândul său cu un grad mare de nemulțumire publică.

În Franța, președintele Emmanuel Macron a devenit una dintre principalele ținte ale criticilor sociale și politice.

Popularitatea sa a scăzut la aproximativ 20%, potrivit unui sondaj recent Elabe.

„Macron a ajuns să simbolizeze exact ceea ce resping mișcările populiste”, explică Olivier Costa, profesor și cercetător la Sciences Po Paris.

Franța se confruntă cu o datorie publică record și cu presiuni bugetare accentuate de costurile energetice și cheltuielile militare. În acest context, guvernul a majorat taxele pentru a reduce deficitul.

În Germania, cancelarul Friedrich Merz promisese relansarea economiei prin investiții de peste un trilion de dolari în infrastructură și apărare în următorii ani. Totuși, economia continuă să stagneze, afectată inclusiv de tensiunile comerciale și de creșterea prețurilor la energie.

Sondajele recente arată că doar 13% dintre germani sunt mulțumiți de activitatea guvernului — cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

În același timp, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) atinge niveluri record de susținere.

Pierderea încrederii în partidele tradiționale

Experții spun că una dintre cele mai importante schimbări este pierderea încrederii în partidele tradiționale.

„Ceea ce lipsește acum este convingerea că partidele clasice mai sunt capabile să conducă țara și să rezolve problemele”, afirmă Peter Matuschek, director al institutului de sondare Forsa.

Fragmentarea politică face tot mai dificilă formarea unor majorități stabile. În Germania, de exemplu, sistemul politic dominat cândva de trei mari partide a devenit mult mai dispersat, obligând formațiunile să formeze coaliții fragile și adesea conflictuale.

Norbert Röttgen spune că, atunci când discută cu alegătorii din circumscripția sa, oamenii nu se plâng doar de economie sau de costul vieții.

„Cea mai mare problemă este că nu mai cred că cei aflați la putere sunt capabili să lucreze împreună pentru a găsi soluții.”