Analiză Avertismentul unui general NATO. România ar putea fi nevoită să reintroducă serviciul militar obligatoriu din cauză că nu-și respectă propriile legi

România se confruntă cu o rezervă operațională îmbătrânită și depășită moral, ale cărei cadre și soldați au depășit vârstele optime pentru un conflict modern, o vulnerabilitate scoasă în evidență și de exercițiile MOBEX. Generalul Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, atrage atenția că tergiversarea măsurilor bazate pe voluntariat și posibilele economii ascunse făcute la bugetul Apărării ar putea forța, în cele din urmă, o revenire nedorită și costisitoare la stagiul militar obligatoriu.

România ar putea ajunge în situația de a reintroduce serviciul militar obligatoriu Foto: MApN

Generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că pe lângă faptul că legislația este greu adaptată necesităților, Guvernul Bolojan a întârziat să semneze una dintre cele mai importante legi, vitale pentru primenirea rezervei militare îmbătrânite a României. Astfel, o lege importantă ar fi fost încălcată, susține generalul. Legea nr. 5 din 9 ianuarie 2026 a introdus în Legea nr. 446/2006 cadrul legal pentru serviciul militar voluntar în termen. Conform articolului 13¹, programul se adresează femeilor și bărbaților cu vârste între 18 și 35 de ani care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

Pregătirea militară de bază poate dura până la patru luni, iar participanții primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Cu toate acestea, după aproape 10 luni această lege nu a fost validată de ministrul Apărării, deși conform legislației în vigoare avea la dispoziție 90 de zile ca să o facă.

Adevărul: Exercițiile MOBEX au relevat faptul că România are militari în rezervă în vârstă, ceea ce ar putea să constituie o mare problemă, într-un ipotetic scenariu de criză. Cât de gravă este, de fapt, situația și cum s-a ajuns aici?

Generalul Virgil Bălăceanu: Noi nu vrem să abordăm, cel puțin ca dezbatere, problematica apărării totale și a doctrinei apărării teritoriale. Războaiele actuale și ale viitorului vor fi războaie ale societății în sine, adică a pregătirii societății respective pentru apărare. Nimeni nu vorbește însă de război în interiorul societății. Oricum, în România, din păcate, societatea e foarte fragmentată. Și atunci, noi greșim. Și în mintea liderilor militari în activitate și în rezervă apar aspecte care sunt legate doar de forțele active, din când în când de partea de rezervă a Armatei României. Nici nu vorbim de celelalte tipuri de rezervă pentru instituțiile din Sistemul Național de Apărare. Este o lipsă de responsabilitate de la nivelul Guvernului și al Ministerului Apărării, constat. Și nu pot fi niciun fel de explicații, pentru că nu s-a respectat legea. Justificarea că avem Guvern interimar și n-a putut să dea hotărârea de Guvern privind normele de aplicare este de evitat.

Despre ce lege este vorba, mai exact, și care ar fi marea problemă?

Am să explic, deci. Legea 5/2026, care introduce două elemente extrem de importante pentru rezerva operațională a României. Ca nume, introduce serviciul voluntar de soldat gradat în termen. De asemenea, pregătirea prin convocări până la 15 zile a celor din rezerva operațională. Două aspecte fundamentale privind creșterea din punct de vedere al calificării rezervei operaționale și, nu numai creșterea calificării, dar mai ales înlocuirea rezervei operaționale a celor care au făcut stagiul militar până în 2007. Sigur, creșterea pregătirii acesteia. Și acum, în Monitorul Oficial, Legea 5/2026 privind pregătirea populației pentru apărare, care a modificat Legea 446 din 2006, este publicată. Legea prevede explicit, în termen de 90 de zile din momentul promulgării legii, să se adopte hotărârea de Guvern privind normele de aplicare. Oricum, acest lucru trebuia să se întâmple până pe 9 aprilie.

Cine sunt vinovații

Guvernul Bolojan a motivat că nu putea să o facă fiind demis, deși a adoptat alte HG fără prea mari mustrări de conștiință. Care ar fi în opinia dumneavoastră justificarea că această hotărâre de Guvern nu a fost aprobată până pe 9 aprilie?

Guvernul este demis pe 5 mai, dar nu există nicio legătură cu încadrarea în termenul prevăzut de lege și respectarea legii. Și categoric, putea să o adopte, nu după, ci repede. Legea obliga să adopte normele de aplicare a legii până la 90 de zile. Până în 90 de zile. Deci termenul limită era 9 aprilie. De un asemenea, un lucru mă întreb acum și mă întreb sigur că da, contrafactual, pe undeva și retoric, era în cunoștință de cauză și premierul, secretarul general al Guvernului de la vremea respectivă? Nu numai ministrul Apărării, până la urmă. Și comisiile de apărare din Camera Deputaților și din Senat... ce făceau președinții acestor comisii la vremea respectivă?

Poate că existau alte priorități și alte legi, mai importante chiar. Sau, din perspectiva militarului, a securității României, era o lege esențială și ar fi trebuit prioritizată rezolvarea ei?

Era o lege atât de importantă care trebuia aplicată cu un grad de urgență ridicat și am să explic de ce. Ori nimeni nu s-a interesat exact să vadă de ce nu au respectat termenul ssă fie totul gata ca până pe 9 aprilie, prin HG, să se aprobe normele de aplicare. Ulterior aplicându-se, deși cele două, din punct de vedere juridic, nu cred că sunt legate direct. Adică ordinul ministrului privind organizarea și desfășurarea programului de recrutare, selecție și pregătire a celor care îndeplinesc sau vor îndeplini în mod voluntar stagiul de soldat gradat în termen, stagiul militar. Ori tot legea prevede că, privitor la articolul 13.1, ordinul ministrului trebuie dat până la 180 de zile. Deci ajungem undeva, dacă nu mă înșel eu, pe 9 iulie.

Ministrul a „uitat” să semneze o lege vitală pentru securitatea țării

De aici rezultă alte întrebări, dacă nu cumva putea să fie dat ordinul ministrului fără normele de aplicare?

Da, și nu numai. Eu aș mai întreba autoritățile, când va exista un guvern, dacă nu putea să fie dat, care este interpretarea juridică din acest punct de vedere? Și revenind la ceea ce am spus prima dată, legea nu prevede explicit o asemenea succesiune. Adică nu spune că ordinul de aplicare, de organizare, de desfășurare a programului de voluntariat ca soldat gradat în termen se va face după aprobarea normelor de aplicare. Deci este interpretabilă legea dintr-un asemenea punct de vedere. Unii ar spune că ordinul ministrului putea să fie dat neîncălcând spiritul legii. Dar revin la subiectul principal: dacă își făceau treaba Ministerul Apărării, prim-ministrul, Secretariatul General al Guvernului, premierul, comisiile de apărare din Camera Deputaților și din Senat, normele de aplicare trebuiau aprobate până pe 9 aprilie.

În România, se știe, legile esențiale sunt de multe ori foarte greu adoptate, cu forcepsul, după ani de deliberări și amânări. Cât a durat ca această lege să treacă de legislativ și, dacă exista interes și dacă toți cei care trebuiau să participe și-ar fi făcut treaba, cât timp ar fi luat ca legea să fie semnată de ministrul de resort?

În definitiv, ținând seama de gradul de urgență și de faptul că mai trebuia dat și un ordin al ministrului, nu ar fi trebuit să ia, cu toate avizele, mai mult de o lună. Pentru că în momentul în care ai pregătit legea și legea este aprobată după un efort sisific, după mai bine de trei ani de zile, aduce o nouă întârziere. Ori trebuia să avem deja documentele hotărârii de Guvern și documentele ordinului ministrului pregătite în momentul în care a fost aprobată legea și a fost publicată în Monitor. Și în momentul respectiv, pe baza acelor două documente, a celor două proiecte ale documentelor, luai avizele necesare. Toată lumea trebuia să pună umărul ca aceste norme, respectiv ordinul ministrului, să apară într-un timp foarte scurt, pentru că este contradictoriu: în același timp, Ministerul Apărării planifică și bugetează 3.500 de posturi pentru soldați gradați voluntari în termen. Deci ele sunt bugetate.

Economie pe seama securității țării

Și de ce nu au mai fost respectate?

Unele guri rele spun că nu s-a întâmplat un asemenea lucru ca să se economisească niște bani care trebuiau dedicați pregătirii și plății celor care făceau cele patru luni de pregătire cu cele trei salarii medii pe economie, pentru a ajuta, prin Ministerul Apărării, la reparații legate de deficitul bugetar. Dar dacă s-a întâmplat dintr-o asemenea perspectivă, este scandalos. De ce? Pentru că noi trebuie să fim conștienți. Rezerva operațională este îmbătrânită. MOBEX București-Ilfov a demonstrat un asemenea lucru, deși prezența a fost de peste 90%. Vorbim de oameni în vârstă în rândul cadrelor militare în rezervă, chiar foarte în vârstă, și vorbim de militari în rezervă în vârstă, soldații gradați, aceia care rămân în evidența militară până la 55 de ani. Am văzut că ei sunt îmbătrâniți, în afară de faptul că nivelul lor de pregătire este cu totul depășit față de ceea ce înseamnă înzestrarea de acum și în perspectiva Armatei României.

Generalul Virgil Bălăceanu Foto: MApN

S-a văzut în unele postări pe rețelele de socializare că armamentul pus la dispoziția rezerviștilor a fost, cum spuneau unii dintre ei, vechi și foarte vechi, iar unele puști și pistoale au fost fabricate chiar înainte de Primul Război Mondial. Cum e o posibil când se aloca miliarde pentru arme, în dotarea armatei să mai existe așa ceva?

Cred că se exagerează puțin, pentru că nu e nici dotarea Gărzilor Patriotice, dinainte de 1989 nu am avut armament din Primul Război Mondial. Am avut în dotarea Gărzilor Patriotice armament din Al Doilea Război Mondial. Sunt niște exagerări acum, trebuie să fim realiști. E adevărat că la MOBEX s-a tras cu TT-ul, un pistol foarte vechi din 1938, s-a tras cu pistolul Carpați românesc, s-a tras și cu pistolul calibru 9 mm Parabellum. În funcție de dotarea unității care a organizat instruirea. Deci aici mă așteptam ca cei care au participat la pregătire, inclusiv un fost consilier prezidențial, să ridice problema de ce programul, sistemul de armament individual nu are un contract. De ce nu s-au depășit, din ce ni se spune, dar nu suntem siguri, fazele de testare a acestui armament? Noi nu știm la ora actuală dacă vom produce la Cugir armele, care înseamnă pistol, pușcă de asalt, pușcă-mitralieră, mitralieră, aruncător de grenade antitanc portativ, respectiv la Sadu să se producă muniția pentru aceste categorii de arme.

Ce trebuia făcut

Haideți să presupunem că mâine s-ar adopta această lege, inclusiv cu semnătura celui care va deveni ministru al Apărării. Ce ar urma?

Păi dacă aveam normele de aplicare aprobate într-o lună, maximum două luni și în maximum două luni și jumătate aprobam și ordinul ministrului, treceam la programul de recrutare-selecție pentru soldați gradați voluntari în termen, categoria abreviată SGVT, care vor deveni tot atât de importanți, sper eu să devină, ca SGP, soldații gradați profesioniști. Mai mult decât atât, organizam în afara MOBEX-ului, care nu e un exercițiu de pregătire pentru rezerva operațională, este un exercițiu de verificare a evidenței rezerviștilor din rezerva operațională, și câteva convocări de până la 15 zile, cum prevede legea. Și le arătam românilor că facem prin MOBEX verificarea evidenței militare, pentru că vorbim de zeci de mii de rezerviști, dar în același timp cu ei începeam și pregătirea prin convocări cu scoaterea din producție până la 15 zile. Aceea este o pregătire a rezervei operaționale, nicidecum MOBEX-ul. Iată că noi acum puteam să vorbim de primele subunități de rezerviști din rezerva operațională care s-au pregătit într-un program de până la 15 zile, nevorbind că din 3.500 de locuri pentru soldați gradați voluntari în termen am reușit încadrarea a 2.300, iau un exemplu arbitrar, îl analizam, în același timp vorbeam și de MOBEX, și în același timp, tot în anul acesta, decideam, pentru că și aici s-a întârziat foarte mult, modificările la Legea 270 privind statutul rezervistului voluntar. Guvernul a întârziat atât de mult încât în momentul în care a intrat în transparență decizională ordonanța de urgență, Guvernul a fost demis. În mod logic și din nou trebuie să ne răspundă domnul ministru Miruță, chiar dacă este interimar, de ce și, sigur, de ce nu s-au aprobat normele până pe 9 aprilie și de ce în aceeași perioadă nu s-a emis și ordonanța de urgență privind modificarea Legii 270. Astfel încât în anul 2026 să avem program de recrutare-selecție nu numai pentru soldați gradați profesioniști, așa cum a fost, ci și program de recrutare-selecție pentru soldați gradați voluntari în termen și reluarea procesului de aplicare a Legii 270. Trebuia să continuăm recrutarea-selecția rezerviștilor voluntari, sigur în baza unei legi modificate prin ordonanță de urgență. Noi am avut la dispoziție trimestrul întâi. Iată că trimestrul întâi nu a reprezentat o preocupare din partea ministrului Apărării, a Guvernului, prin premier, Secretariatul General, ca probleme extrem de importante cu privire la refacerea capacității operaționale a rezervei Armatei României să fie luate, să aibă un cadru legislativ corespunzător. Nimeni nu ne răspunde acum, invocându-se doar „nu am mai putut să dăm hotărârea de Guvern de aplicare a normelor, nu?” Pentru că nu era Guvernul demis. Nimeni nu ne răspunde de ce nu s-a făcut asta până la demiterea Guvernului în baza prevederilor legii. De ce nu au respectat legea? Este greu de justificat, dar măsurile... nu știu care pot fi, care sunt măsurile în momentul în care o instituție nu respectă legea, fie că vorbim de Guvern, fie că vorbim de Ministerul Apărării. Pentru că Legea 5/2026, privind pregătirea populației pentru apărare, trebuia să aibă în 90 de zile, deci până pe 9 aprilie, normele de aplicare aprobate prin hotărâre de Guvern.

România ar putea fi nevoită să reintroducă serviciul militar obligatoriu 

A existat un răspuns la unele interpelări media că nu s-a putut trece la desfășurarea programului de recrutare-selecție a soldaților gradați voluntari în termen că nu s-a mai putut adopta HG-ul.

Da, dar nimeni nu a întrebat, și ar trebui deja să întrebăm, de ce nu s-a aprobat HG-ul în termenul stabilit de lege? Deci, dacă se respectau cele trei luni, trimestrul întâi, ieșea cu totul în afara demiterii Guvernului. Deci nerespectarea legii nu are nicio legătură cu demiterea Guvernului. Și să se răspundă dacă nu cumva s-au făcut economii în bugetul Ministerului Apărării, nu pentru a respecta niște direcții legate de reducerea deficitului bugetar la nivelul anului 2026. O altă explicație nu am. Adică să fie o iresponsabilitate atât de mare încât să nu ne pese cum aplicăm o lege care a fost, știi așa, oricum întârziată de mai bine de trei ani de zile?

Unde ar putea duce nerespectarea acestei legi și întârzierile cu care se adoptă legislația în domeniul securității și apărării naționale? Se poate ajunge la revenirea stagiului militar obligatoriu?

Am ratat un an de zile, ca să nu mai spun că adoptarea legii a durat trei ani. Cine răspunde de faptul că în înlocuirea rezervei operaționale și creșterea calificării acesteia am ratat un an de zile? Ne poate răspunde cineva? Anul viitor vom aniversa 20 de ani de la suspendarea serviciului militar obligatoriu. Noi avem 20 de ani de la suspendarea serviciului militar obligatoriu. Rezerva operațională, cei care au făcut stagiul militar până în 2007, vor fi scoși din evidență căci soldații gradați la 55 de ani, cadrele militare în rezervă la 63 de ani, iar noi nu am găsit soluții eficiente de înlocuire a acestei rezerve. Mă întreb și eu dacă s-a vrut, pe de o parte, realizarea unor economii pentru reducerea deficitului bugetar și, doi, se vrea reintroducerea serviciului militar obligatoriu... Pentru că ajungem și la asemenea concluzii. Care ne-ar costa și mai mult și nu știu cât de bine ar fi primite de către cei care ar trebui să îndeplinească serviciul militar obligatoriu.

Au existat chiar sondaje în acest sens.

Da, iar sondajele au fost favorabile cu 51% atunci când s-au făcut, însă tinerii n-au fost întrebați în mod direct, și e sigur că da într-un procent foarte mare. Să plecăm de la asemenea idee: să încercăm serviciul militar, să încercăm. Acest „a încerca” devine extrem de prezent. Am încercat, nu am reușit... ci nici măcar nu s-a încercat. Repet, am avut un trimestru la dispoziție ca documentele noi cu privire la modul în care refacem rezerva operațională pe baza voluntariatului să fie adoptate. Și nu există niciun motiv temeinic. Dacă sunt motive ascunse care țin de deficitul bugetar și de dorința absconsă a politicienilor de reintroducere a serviciului militar obligatoriu, ar trebui ca noi, nu publicul larg, societatea românească, să știe.