România declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Ce se întâmplă începând de azi, 1 aprilie

Declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere intră în vigoare de miercuri și este valabilă până pe 30 iunie, în această perioadă fiind instituit un pachet de măsuri pentru protejarea cetățenilor și economiei, conform Ordonanței de Urgență publicate în Monitorul Oficial din 26 martie 2026.

Benzinărie FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Perioada de aplicare a acestor soluții poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.

Ordonanţa de Urgenţă prevede limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie şi/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Excepţie fac exporturile şi livrările intra-comunitare, scrie Agerpres.

Potrivit Executivului, măsura are în vederea descurajarea unui posibil comportament inadecvat al operatorilor economici şi a unor potenţiale tendinţe de speculă, care ar conduce la creşteri nejustificate de preţ la aceste produse. Valoarea medie anuală a adaosului comercial pentru anul 2025, precum şi calculul care a determinat valoarea, se comunică Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În cazul constatării unor adaosuri comerciale peste limitele prevăzute în actul normativ, vor fi aplicate amenzi cuprinse între 0,5% şi 1% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancţionării.

De asemenea, prin actul normativ se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conţinutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la minimum 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie. Aplicarea acestei măsuri conduce la evitarea riscului ca operatorii economici să întâmpine dificultăţi în asigurarea simultană a volumelor necesare de carburanţi şi a respectării cerinţelor privind conţinutul de biocarburant, fapt care ar conduce la disfuncţionalităţi în aprovizionarea pieţei interne.

Totodată, pentru a asigura necesarul intern de consum, exportul de motorină şi ţiţei se va efectua doar după obţinerea acordului ministerului cu atribuţii în domeniul economic şi ministerul de resort. Astfel, pe durata situaţiei de criză încheierea şi/sau executarea contractelor de export şi/sau de livrare intracomunitară de motorină şi ţiţei se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei.

"Obţinerea unui acord prealabil pentru realizarea exporturilor/vânzărilor intracomunitare de motorină şi ţiţei este determinată de existenţa unui dezechilibru structural la nivelul pieţei naţionale a produselor petroliere, caracterizat printr-un excedent de benzină şi un deficit de motorină. Această condiţie va fi ulterior reglementată printr-o procedură de emitere a acordului respectiv prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului şi ministrului energiei", conform unui comunicat al Executivului.

Exporturile realizate fără avizele necesare vor fi sancţionate cu amendă între 5% şi 10% din cifra de afaceri, precum şi cu măsura complementară de confiscare a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.

Ordonanţa de Urgenţă conţine şi unele modificări privind piaţa gazelor naturale, scopul acestora fiind acela de eliminare a ambiguităţilor juridice şi a riscului de interpretare neunitară, asigurare a delimitării corecte a atribuţiilor instituţiilor publice, evitare a unor disfuncţionalităţi în implementarea mecanismului de alocare a gazelor naturale, prevenire a apariţiei unor dezechilibre între participanţii la piaţă, reducere a riscului de litigii generate de aplicarea neclară a prevederilor legale.

Principalele modificări

Principalele modificări cu privire la gazele naturale sunt: instituirea unui mecanism clar de repartizare proporţională a cantităţilor disponibile, în funcţie de consumul estimat al clienţilor fiecărui furnizor; introducerea unor prevederi detaliate privind defalcarea cantităţilor pe categorii de consum; stabilirea unor reguli explicite de calcul, inclusiv: determinarea stocurilor minime, calculul diferenţelor între consumul estimat şi cantităţile alocate, recalcularea cantităţilor în funcţie de evoluţia consumului; reglementarea unui mecanism de recalculare şi ajustare periodică, pe baza datelor transmise de operatorii din piaţă; instituirea unor obligaţii privind transmiterea şi actualizarea datelor între producători, furnizori şi autorităţile competente.

Actul normativ adoptat de Guvern instituie şi un mecanism de verificare a aplicării acestor prevederi de către instituţiile statului, iar, în cazul constatării încălcării măsurilor, un set de contravenţii care vor fi puse în aplicare. Astfel, pentru punerea în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, operatorii economici, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a transmite lunar Consiliului Concurenţei, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Energiei, în cel mult 20 zile calendaristice de la încheierea lunii de raportare, rapoarte privind modul de aplicare a prevederilor actului normativ, inclusiv date şi informaţii referitoare la preţurile practicate.

Declararea situaţiei de criză şi măsurile instituite au fost determinate, conform OUG, de conjunctura actuală, caracterizată de volatilitatea şi creşterea constantă a cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, benzinei şi motorinei, în special la motorină, cu impact direct asupra preţurilor la pompă în România, de faptul că evenimentele din Orientul Mijlociu au avut repercusiuni majore asupra pieţei petroliere globale, în special în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului şi ale motorinei, care s-au majorat cu cel puţin 25-50% faţă de începutul lunii februarie 2026, exercitând presiuni asupra pieţei interne.

Alte motive au fost: faptul că România depinde de importuri de ţiţei în proporţie de aproximativ 75%, iar creşterea cotaţiilor pune presiuni majore pe piaţa petrolieră din România; perturbarea fluxurilor comerciale şi energetice la nivel global, care generează incertitudine şi volatilitate accentuată pe pieţele internaţionale ale ţiţeiului, benzinei şi motorinei, cu efecte directe asupra aprovizionării şi formării preţurilor pe piaţa internă; faptul că majorarea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan european este de natură să se răsfrângă mai devreme sau mai târziu asupra dinamicii preţurilor de consum, creşterea generalizată a ratelor inflaţiei la nivel comunitar reprezentând o preocupare generală, iar creşterea preţurilor la carburanţi are un impact direct asupra costurilor de transport, cu efecte în lanţ asupra preţurilor bunurilor de consum, în special în sectoarele agriculturii, industriei alimentare şi comerţului etc.

Totodată, analiza evoluţiilor recente ale pieţei produselor petroliere evidenţiază existenţa unui dezechilibru între cerere şi ofertă la nivel naţional, caracterizat printr-un excedent de benzină şi un deficit de motorină, în contextul creşterii consumului naţional şi al limitărilor privind aprovizionarea cu combustibili, ceea ce a condus la necesitatea adoptării unor măsuri temporare şi proporţionale pentru asigurarea prioritizării aprovizionării pieţei naţionale cu motorină, în vederea garantării continuităţii activităţilor economice şi protejării consumatorilor.

Actul normativ are în vedere şi evitarea unui blocaj la nivelul contribuabililor care desfăşoară activităţi în domeniul comerţului şi transportului de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu consecinţe negative atât în ceea ce priveşte desfăşurarea în viitor a activităţii, cât şi acumularea de noi datorii către bugetul general consolidat al statului, ca urmare a dificultăţii privind plata la termen a obligaţiilor fiscale datorate şi evitarea riscului ca operatorii economici să întâmpine dificultăţi în asigurarea simultană a volumelor necesare de carburanţi şi a respectării cerinţelor privind conţinutul de biocarburant, fapt care ar conduce la disfuncţionalităţi în aprovizionarea pieţei interne.

De asemenea, se urmăreşte prevenirea şi stoparea unor posibile tendinţe de speculă.