ins - ultimele știri

Inflația de aproximativ 11% nu se vede doar în graficele statistice, ci în bugetele zilnice ale milioanelor de pensionari din România. Pentru cei 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, creșterea prețurilor înseamnă o reducere directă a nivelului de trai.

Piața chiriilor din România intră într-o perioadă de tensiune sezonieră, în care prețurile ar putea crește temporar în lunile de vară, chiar și cu 20%, pe fondul cererii ridicate venite din partea studenților.

Câștigul salarial mediu net a fost de 5.843 de lei în luna aprilie 2026, în scădere cu 95 de lei, respectiv cu 1,6%, față de luna martie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Și câștigul salarial mediu brut a înregistrat o diminuare cu 162 de lei.

Pensia medie lunară a fost de 2.934 de lei în trimestrul I 2026, în scădere cu 0,8% față de trimestrul precedent, în timp ce numărul mediu de pensionari a ajuns la 4,92 milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Rata anuală a inflației a ajuns la 10,9% în luna mai 2026, în creștere față de nivelul de 10,7% înregistrat în aprilie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Evoluția marchează cel mai ridicat nivel al inflației din ultimele 12 luni și confirmă presiunile persistent

Economia României a început anul 2026 pe minus, cu o contracție de 1,2% în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reculului din comerț, transporturi, depozitare, hoteluri și restaurante, precum și din sectorul informațiilor și comunicațiilor.

Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a scăzut, în termeni nominali, cu 2,1% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, arată datele Institutului Național de Statistică.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), prețurile chiriilor au înregistrat o creștere accentuată. Adrian Vascu, analist economic și specialist în domeniul imobiliar, a explicat pentru „Adevărul” că aceste majorări spectaculoase nu reflectă realitatea pieței.

Creșterile salariale din România continuă să fie depășite de ritmul inflației, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a angajaților s-a redus. Datele INS arată că salariul mediu net a crescut cu 4,3% în martie 2026, în timp ce inflația a fost de 9,87%.

România a intrat oficial în recesiune, potrivit informațiilor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică, care indică o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din acest an, după scăderea de 1,5% în ultimul trimestru din 2025 pe serie brută ajustată sezonier.

Consumul a crescut în martie față de februarie 2026, dar per total tot este mai mic decât anul trecut, potrivit informațiilor oficiale transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea prețurilor la raft este adesea pusă pe seama transportului, în special în perioadele în care carburanții se scumpesc. Totuși, cei din industrie spun că această explicație este incompletă și, de multe ori, exagerată, alții fiind factorii care au provocat aceste scumpiri.

Pâinea, laptele, ouăle, carnea și alte alimente de bază s-au scumpit în martie, în ciuda plafonării adaosului comercial, inflația ajungând din nou la aproape 10%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

România a înregistrat o creştere economică de 0,7% anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care confirmă însă recesiunea tehnică din trimestrul 4.

Românii au strâns cureaua două luni consecutive, consumul scăzând în februarie cu 7,6%, după ce în ianuarie înregistrase un declin de 9,1% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Populația României după domiciliu a fost de 21,64 milioane de persoane la 1 ianuarie, în scădere cu 0,5% față de anul trecut, potrivit Institutul Național de Statistică (INS).

Rata anuală a inflației înregistrată în ianuarie 2026 a fost de 9,6%, cea mai ridicată din UE. În opinia analistului Adrian Negrescu, principalele cauze care au generat scumpirile sunt legate de explozia prețurilor la energia electrică, respectiv majorările de pensii și salarii operate în 2024.

Revizuirea datelor economice pentru anul 2024 de către Institutul Național de Statistică a declanșat o reacție dură din partea fostului premier Marcel Ciolacu, care acuză actualul Guvern că încearcă să rescrie realitatea economică pentru a masca problemele actuale.

Ministrul Finanțelor a reacționat după publicarea datelor Institutului Național de Statistică, care confirmă intrarea României în recesiune tehnică. Alexandru Nazare, subliniază că, în pofida celor două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier, economia nu se află într-o criză.

România a intrat în recesiune tehnică. Produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025.

Câștigul salarial mediu net a fost de 5.914 lei în luna decembrie 2025, în creștere cu 299 lei (+5,3%) față de luna noiembrie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

Veniturile românilor scad în timp ce cheltuielile cresc, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică, potrivit căruia puterea de cumpărare a fost puternic afectată încă din vara anului trecut, după liberalizarea pieței de energie electrică și creșterea cotelor de TVA.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) raportează o creștere îngrijorătoare a cazurilor de gripă și infecții respiratorii în România, doar în primele zile ale anului 2026. Specialiștii avertizează că numărul real al cazurilor ar putea fi mai mare.

Scăderea consumului s-a accentuat în noiembrie, astfel că există riscul să înregistrăm o reducere a produsului intern brut şi în trimestrul IV din 2025 faţă de trimestrul anterior şi să avem recesiune tehnică, consideră preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.

România are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare între femei și bărbați din Europa (17%), cu o rată totală de ocupare de doar 63%, o serie de experți atrăgând atenția că lipsa participării femeilor în economie reprezintă o vulnerabilitate strategică pentru dezvoltarea țării.

Economia României a crescut timid în trimestrul 3, ajutată de investiții și construcții, în ciuda scăderii producției industriale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS), populația României ar urma să scadă cu 3,403 milioane persoane, până în 2080, ceea ce ar însemna o diminuare cu 17,9% față de anul 2025.

Salariul mediu net a fost 5.443 lei, în luna septembrie 2025, în creştere cu 56 lei (+1%) faţă de luna august 2025, iar câştigul salarial mediu brut a fost 9.078 lei, cu 76 lei (+0,8%) mai mare decât cel înregistrat în luna anterioară, conform datelor publicate miercuri de INS.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, a fost 9,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 72,30%, în octombrie 2025, faţă de octombrie 2024.

Numărul tinerilor șomeri a crescut alarmant în România, atingând 23,5% din total, acest lucru putând fi explicat de transformările din piața muncii care determină angajatorii să caute noi abilități ale candidaților.

Inflația a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august la 2,4%, iar România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).

Creșterea TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 se reflectă deja în inflație, aceasta majorându-se cu 2,1% față de luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Guvernul a redus ținta de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți electronice de identitate gratuite până la 30 iunie 2026, deși proiectul are bani prin PNRR. Andrei Caramitru susține că întârzierea și descurajarea adoptării noilor documente maschează o realitate demografică.

Populația României a scăzut dramatic anul trecut, dată fiind ratele natalității și mortalității, lucru compensat doar parțial de imigranții veniți la muncă în România, potrivit informațiilor publicate vineri de INS.

Inflația a ajuns la 7,8% în iulie, raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce inflația pe primele șapte luni din acest an a fost de 5,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit unui studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), cei mai mulți turiști străini care au vizitat Bulgaria luna trecută sunt români, în număr de 242.200.

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) reacționează la afirmațiile lansate în spațiul public de AUR privind presupuse nereguli în procesul electoral, îndemnând alegătorii să se informeze doar din surse oficiale și să respingă manipulările.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a anunțat vineri, 16 mai, că a finalizat implementarea tuturor cerințelor operaționale stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Biroul Electoral Central (BEC) și Institutul Național de Statistică (INS).

PIB-ul României a stagnat în primul trimestru față de precedentul și a crescut infim, cu doar 0,2% față de primul trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%, la fel ca în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna martie 2025, la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul intern brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1.760,11 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,8% faţă de anul 2023, informează joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ciuda unei creșteri estimate inițial la 3,4%, guvernul a angajat cheltuieli publice semnificative, inclusiv majorări salariale de 25% în sectorul bugetar, finanțate din împrumuturi.

România înregistrează cea mai mică recoltă de cartofi din ultimii 10 ani, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Situația a atins un record negativ, nemaivăzut din 2015, din cauza reducerii suprafețelor cultivate și a randamentelor tot mai scăzute.

În 2023, România avea cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

România a încheiat anul 2024 cu o inflație de 5,1%, în ciuda oscilațiilor mari care au avut loc pe parcursul anului trecut, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică.

În primele nouă luni ale anului 2024, numărul pasagerilor care au ales trenul a scăzut cu 4,4%, înregistrându-se o scădere semnificativă și în transportul feroviar de mărfuri, unde volumul a scăzut cu 11,1%.

Călin Georgescu a afirmat în numeroase rânduri cât de benefică ar fi izolarea României de UE și NATO, inclusiv independența țării de importuri și că România poate produce singură ce îi este necesar.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%, creșterea fiind provocată de prețurile chiriilor și a biletelor de avion și de tren.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere de 4,7% a înmatriculărilor noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor în al treilea trimestru al anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

România a înregistrat 11,15 milioane de sosiri în structurile de cazare turistică între ianuarie și septembrie 2024, în creștere cu 4,2% față de anul anterior.

Resursele de energie totale disponibile în anul 2023 au înregistrat o scădere de 1,1% față de cele din anul precedent, cumulând 42 milioane tone echivalent petrol (tep).

Venitul mediu lunar disponibil pentru economisire per gospodărie la finalul trimestrului II 2024 a crescut cu 37%, la 1.290 lei, faţă de 941 lei cât era în trimestrul II al anului trecut.

Datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică arată că în prima jumătate a anului peste 965.000 de turişti străini au vizitat România, cheltuielile lor totale ajungând la 3 miliarde de lei.

Datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS) indică diferențe majore între cel mai mic și cel mai mare salariu mediu net pe ramură.

Inflația s-a mai domolit puțin în august, la 5,1% față de 5,42% în luna precedentă, în topul scumpirilor rămânând însă serviciile poștale, biletele de avion, dar și cartofii.

Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% față de perioada similară a anului trecut atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, arată datele INS.

Conform datelor INS, populația rezidentă a României a crescut la 19,06 milioane de persoane la 1 ianuarie 2024, înregistrând un avans de aproape 10.000 de persoane față de anul anterior. Totuși, procesul de îmbătrânire demografică accelerează.