Nazare: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare. „Contracția economică s-a temperat”

Economia României începe să dea primele semnale de stabilizare după perioada de încetinire, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul datelor publicate de Institutul Național de Statistică privind evoluția PIB în trimestrul al doilea din 2026. Contracția anuală a economiei s-a redus la 0,4%, în timp ce față de primul trimestru PIB-ul a rămas practic neschimbat.

Nazare: Economia României intră într-o etapă de reechilibrare. Foto gov.ro

Potrivit ministrului, ajustarea este însoțită de creșterea investițiilor finanțate din fonduri europene, de îmbunătățirea contribuției exporturilor nete și de reducerea treptată a dezechilibrului extern.

PIB-ul scade cu 0,4% față de anul trecut, dar economia s-a stabilizat față de primul trimestru

Cele mai recente date ale INS arată că, în trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, scăderea anuală a fost de 2%.

Comparativ cu trimestrul precedent, însă, economia s-a menținut la același nivel, potrivit datelor ajustate sezonier. În primul semestru din 2026, PIB-ul a fost mai mic cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.

Ministrul Finanțelor interpretează aceste date drept prime semnale ale unei perioade de reechilibrare, după o etapă în care economia a fost caracterizată de dezechilibre fiscale și externe ridicate.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut cu 56%

Unul dintre principalele elemente pe care Ministerul Finanțelor le indică în această perioadă este evoluția investițiilor.

În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de 56%.

Potrivit ministerului, investițiile au devenit unul dintre principalii factori de susținere a activității economice în perioada de ajustare. Dinamica acestora este vizibilă inclusiv în sectorul construcțiilor, care a continuat să aibă o evoluție favorabilă, susținută și de proiectele de infrastructură.

Ministerul Finanțelor consideră că efectele investițiilor depășesc contribuția imediată la PIB. Proiectele din infrastructura de transport și energie pot reduce costurile logistice, pot îmbunătăți conectivitatea și pot crește capacitatea productivă a economiei.

În același timp, dezvoltarea infrastructurii este prezentată drept un factor care poate contribui la atragerea investițiilor private și la integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție și distribuție.

Exporturile nete au început să contribuie pozitiv la creșterea economică

Un alt element indicat de Ministerul Finanțelor este schimbarea contribuției exporturilor nete la evoluția economiei.

Potrivit instituției, exporturile nete au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică începând cu trimestrul al patrulea din 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor și al creșterii exporturilor.

În primele cinci luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025. În același interval, deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au avut un avans marginal.

Ministerul Finanțelor consideră că această evoluție indică o reducere treptată a presiunii exercitate de cererea internă asupra importurilor și, implicit, asupra deficitului extern.

Instituția atrage însă atenția că investițiile pot presupune, pe termen scurt, importuri suplimentare de echipamente, tehnologie și bunuri de capital. Pe termen mediu, modernizarea capacității de producție ar trebui să contribuie la creșterea competitivității și a capacității de export.

Inflația a coborât la 8,2% în iulie

Procesul de ajustare este însoțit și de o scădere a inflației. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie.

Ministerul consideră evoluția un semnal favorabil, deși nivelul inflației rămâne ridicat.

Scăderea este așteptată să continue în perioada următoare, inclusiv pe fondul efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. În același timp, instituția avertizează că tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie rămân factori de risc pentru evoluția inflației.

Moderarea inflației este importantă și pentru veniturile populației, în condițiile în care reducerea ritmului de creștere a prețurilor poate permite recuperarea treptată a puterii de cumpărare.

Ministrul Finanțelor: „Următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere sustenabilă”

Alexandru Nazare susține că datele actuale indică o economie aflată într-o etapă de tranziție, în care corectarea dezechilibrelor trebuie să fie însoțită de menținerea investițiilor.

„Economia României intră într-o etapă de reechilibrare: economia își încetinește semnificativ ritmul de contracție și oferă semnale de stabilizare. Următorul pas este transformarea acestei stabilizări într-o creștere sustenabilă”, a transmis ministrul Finanțelor.

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală trebuie să permită corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, fără blocarea investițiilor care pot crește potențialul economiei.

„Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României”, a mai declarat Alexandru Nazare.

România încearcă să treacă de la consum la investiții

Mesajul Ministerului Finanțelor este că ajustarea actuală ar trebui să ducă la schimbarea modelului de creștere economică. După o perioadă în care consumul a avut un rol important în expansiunea economiei, noua strategie pune accentul pe investiții, productivitate și competitivitate externă.

În acest model, fondurile europene și proiectele de infrastructură sunt văzute ca instrumente prin care România poate susține activitatea economică în perioada de consolidare fiscală și poate construi capacități productive pentru anii următori.

„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Datele disponibile pentru prima jumătate a anului arată astfel o economie care încă se află în contracție față de anul precedent, dar care, potrivit Ministerului Finanțelor, începe să dea semnale de stabilizare. Miza pentru perioada următoare este dacă această stabilizare se va transforma într-o reluare a creșterii economice, în condițiile în care consolidarea fiscală trebuie să continue, iar investițiile să rămână unul dintre principalii factori de susținere a activității.