Cum pierde o familie aproape 4.000 de lei într-un an. Efectul inflației asupra economiilor

O creștere a cheltuielilor cu 6,61% poate reduce de la 1.000 la aproximativ 670 de lei suma pe care o familie o pune deoparte în fiecare lună, dacă veniturile rămân neschimbate. Scumpirile la chirii, carburanți și utilități pot pune o presiune și mai mare asupra bugetelor unor gospodării, în timp ce inflația reduce și puterea de cumpărare a economiilor deja acumulate.

Inflația mănâncă mult din economiile românilor Foto: Shutterstock

Inflația nu înseamnă doar că plătim mai mult pentru cumpărăturile obișnuite, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru economii, investiții și obiective pe termen lung. Efectul poate fi semnificativ chiar și atunci când veniturile nu scad, deoarece o parte tot mai mare din buget este direcționată către cheltuielile curente.

O simulare pentru un venit lunar de 6.000 de lei și cheltuieli inițiale de 5.000 de lei arată cât de repede se poate modifica echilibrul unui buget. Înainte de scumpiri, suma disponibilă pentru economisire era de 1.000 de lei pe lună. Dacă toate cheltuielile cresc cu 6,61%, în timp ce venitul rămâne neschimbat, costurile lunare ajung la 5.330,50 lei, iar suma care mai poate fi pusă deoparte scade la 669,50 lei.

Astfel, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce cu aproximativ 33% capacitatea de economisire, deoarece majorarea costurilor se scade dintr-o sumă inițială mult mai mică decât venitul total. Este o simulare ilustrativă, nu o estimare a comportamentului tuturor gospodăriilor din România, însă arată de ce inflația poate afecta disproporționat persoanele care au deja un buget strâns.

„Problema inflației nu este doar că plătim mai mult pentru aceleași lucruri, ci și că ne rămân mai puțini bani pentru obiectivele noastre financiare. În scenariul de față, o creștere a cheltuielilor cu 6,61% reduce suma disponibilă pentru economisire. Asta înseamnă mai puțini bani pentru fondul de urgență, pentru investiții sau pentru obiective pe termen lung. Iar atunci când economisești mai puțin lună de lună, nu pierzi doar suma respectivă, ci și posibilitatea ca acei bani să producă randamente în timp”, explică Ion Soltinschi, consultant financiar MrFinance.ro.

Chiriile și carburanții, printre cele mai mari scumpiri din ultimul an

Presiunea asupra bugetelor nu este uniformă, deoarece prețurile unor bunuri și servicii au crescut mult mai repede decât media națională. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 13 octombrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, după ce în august fusese de 6,17%. Față de luna precedentă, prețurile de consum au crescut cu 0,77%.

În funcție de categoria de cheltuieli, diferențele sunt importante. Chiriile s-au scumpit cu 39,46% față de septembrie 2025, motorina cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Tarifele pentru serviciile de apă, canalizare și salubritate au crescut cu 14,11%.

La nivelul principalelor categorii de consum, serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,12%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Datele arată că media inflației poate ascunde diferențe considerabile între cheltuielile unei gospodării și cele reflectate de coșul statistic național.

Pentru o familie care locuiește cu chirie și folosește zilnic mașina, scumpirile pot avea un efect mai puternic decât sugerează rata generală a inflației. În schimb, o gospodărie care nu plătește chirie și utilizează mai puțin automobilul poate resimți altfel creșterea prețurilor. Impactul depinde de ponderea fiecărei categorii în buget, de contractele existente și de prețurile efectiv plătite.

Această diferență explică de ce două familii cu venituri similare pot ajunge la situații financiare foarte diferite. Atunci când o mare parte din venit este deja alocată locuinței, transportului și facturilor, chiar și o creștere relativ modestă a costurilor poate reduce semnificativ suma rămasă pentru economisire.

Aproape 4.000 de lei în minus într-un an pentru economiile unei gospodării

În exemplul analizat, dacă venitul lunar rămâne la 6.000 de lei, iar cheltuielile se stabilizează la 5.330,50 lei, suma disponibilă pentru economisire scade la 669,50 lei pe lună. Menținute timp de 12 luni, aceste condiții ar permite acumularea a 8.034 de lei, față de 12.000 de lei în bugetul inițial.

Diferența ajunge la 3.966 de lei într-un an. Aceasta nu reprezintă o pierdere directă din economiile deja existente, ci suma care nu mai poate fi pusă deoparte în scenariul ilustrativ. Banii respectivi ar fi putut contribui la constituirea unei rezerve pentru situații neprevăzute, la finanțarea unui obiectiv important sau la investiții pe termen lung.

Calculul presupune că majorarea de 6,61% se aplică uniform tuturor cheltuielilor și că venitul nu se modifică pe parcursul anului. În realitate, unele prețuri pot crește mai mult, altele mai puțin, iar veniturile pot evolua diferit. Prin urmare, simularea trebuie privită ca o ilustrare a mecanismului prin care scumpirile reduc capacitatea de economisire, nu ca o prognoză pentru următoarele 12 luni.

Efectul poate deveni mai important în timp, deoarece economisirea lunară redusă înseamnă și mai puțini bani care pot produce dobândă sau alte randamente. Diferența finală depinde de instrumentele folosite, de costurile și taxele aplicabile și de evoluția acestora, însă diminuarea contribuțiilor lunare limitează suma disponibilă pentru acumulare.

Aceeași rezervă financiară acoperă mai puține luni de cheltuieli

Inflația afectează nu doar capacitatea de a economisi, ci și nivelul de protecție oferit de banii deja puși deoparte. O rezervă de 30.000 de lei poate acoperi șase luni de cheltuieli atunci când bugetul lunar este de 5.000 de lei. Dacă respectivele cheltuieli cresc la 5.330,50 lei, aceeași sumă mai acoperă aproximativ 5,6 luni.

Pentru a menține o rezervă echivalentă cu șase luni de cheltuieli în condițiile simulării, suma necesară ar trebui să ajungă la 31.983 de lei, cu 1.983 de lei peste nivelul inițial. Astfel, gospodăria se confruntă simultan cu două presiuni: are nevoie de o rezervă mai mare pentru a păstra aceeași protecție, dar dispune de mai puțini bani în fiecare lună pentru a o completa.

Analiza MrFinance.ro recomandă constituirea unui fond de urgență echivalent cu trei până la șase luni de cheltuieli, care să poată fi accesat în situații neprevăzute, precum pierderea locului de muncă, probleme medicale sau reparații urgente. Nivelul potrivit depinde de stabilitatea veniturilor, de obligațiile financiare și de situația fiecărei gospodării.

„Primul pas nu este să renunți la economisire atunci când cheltuielile cresc, ci să înțelegi unde se duc banii și ce poți ajusta fără să îți afectezi obiectivele importante. Fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile actuale, nu de cele de acum un an. Dacă suma necesară pentru a acoperi șase luni de cheltuieli a crescut, merită să îți propui să refaci treptat diferența, chiar dacă în perioada aceasta poți pune deoparte mai puțin. Important este să îți adaptezi planul financiar la realitatea bugetului tău, în loc să funcționezi pe baza unor sume care nu mai reflectă costurile actuale”, spune Ion Soltinschi.

Inflația reduce și valoarea reală a economiilor deja acumulate

Chiar dacă o persoană nu își retrage economiile, inflația poate diminua ceea ce poate cumpăra cu banii respectivi. Dacă o sumă de 30.000 de lei este păstrată fără dobândă, iar nivelul general al prețurilor crește cu 6,61% într-un an, puterea de cumpărare a sumei de la finalul perioadei va fi echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei în prețurile de la începutul intervalului.

Soldul contului rămâne de 30.000 de lei, dar valoarea reală a banilor este mai mică. Diferența de aproximativ 1.860 de lei exprimă pierderea de putere de cumpărare raportată la suma nominală inițială. Calculul este ilustrativ și folosește rata anuală a inflației din septembrie 2026; efectul resimțit de fiecare persoană depinde de evoluția prețurilor bunurilor și serviciilor pe care le cumpără.

În cazul economiilor care produc dobândă sau alte venituri, rezultatul trebuie evaluat prin compararea randamentului net, după costurile și taxele aplicabile, cu inflația din aceeași perioadă. Dacă venitul obținut din economii este mai mic decât creșterea prețurilor, puterea de cumpărare continuă să scadă, chiar dacă soldul contului crește.

Acest lucru nu înseamnă că orice economisitor ar trebui să își asume riscuri mai mari pentru a obține randamente superioare. Banii destinați cheltuielilor apropiate și situațiilor de urgență au alte cerințe decât sumele care pot fi păstrate pe termen lung. Accesul rapid la bani, siguranța și riscul acceptat trebuie luate în considerare înaintea alegerii unui instrument financiar.

Cum poate fi adaptat bugetul la noile costuri

Primul pas este actualizarea bugetului pe baza cheltuielilor reale, nu a sumelor estimate cu un an în urmă. Urmărirea plăților pentru locuință, transport, alimente și utilități poate arăta care categorii au crescut cel mai mult și unde există posibilități de ajustare fără afectarea nevoilor esențiale.

Apoi, economisirea trebuie raportată la venitul disponibil și la noile costuri. Atunci când bugetul este sub presiune, poate fi mai realistă stabilirea unei sume lunare mai mici, dar constante, decât abandonarea completă a economisirii. Pe măsură ce veniturile sau cheltuielile se modifică, contribuția poate fi revizuită.

Fondul de urgență merită reevaluat periodic, astfel încât să reflecte nivelul actual al cheltuielilor. Pentru economiile care depășesc rezerva necesară și sunt destinate unor obiective pe termen lung, instrumentele financiare ar trebui alese în funcție de orizontul de timp, nevoia de lichiditate și toleranța la risc. Randamentele din trecut nu garantează rezultate viitoare.