Două Românii turistice. Unde își petrec românii vacanțele și ce destinații preferă străinii

Turismul din România a început anul cu două tendințe opuse: numărul turiștilor români cazați în structurile de primire a scăzut față de 2025, în timp ce numărul vizitatorilor străini a continuat să crească, deși nu suficient de mult pentru a compensa declinul pieței interne.

Litoralul rămâne destinația preferată de români, străinii au alte alegeri FOTO: Ovidiu Oprea

Românii călătoresc tot mai puțin prin țară, dar România atrage tot mai mulți turiști străini, arată datele Institutului Național de Statistică. În prima parte a acestui an numărul turiștilor români cazați în structurile de primire a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul vizitatorilor străini a continuat să crească. Datele Institutului Național de Statistică arată că declinul pieței interne a fost compensat doar parțial de interesul tot mai mare al turiștilor veniți din afara țării.

În prima jumătate a anului 2026, aproximativ unul din cinci turiști cazați în România a fost străin. Deși românii continuă să reprezinte aproape 79% din totalul vizitatorilor, ponderea turiștilor din afara țării este în creștere, pe fondul scăderii numărului de turiști români. Nu doar numărul turiștilor străini a crescut, ci și greutatea lor în piața turistică românească.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, în structurile de cazare din România au fost înregistrate 5,56 milioane de sosiri, cu 4,1% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este determinată aproape exclusiv de diminuarea numărului de turiști români. În prima jumătate a acestui an s-au înregistrat 4,36 milioane de sosiri, față de 4,68 milioane în primul semestru din 2025, o reducere de 6,8%. A scăzut și numărul înnoptărilor, chiar mai accentuat. Astfel, dacă în primele șase luni din 2025 numărul de înnoptări efectuate de români s-a situat la 9,24 milioane, în 2026 a scăzut la 8,32 milioane, o diminuare de aproximativ 10%.

Acest lucru sugerează că românii nu doar că au călătorit mai puțin prin țară, ci au petrecut și mai puține nopți în destinațiile turistice.

Din ce țări vin cei mai mulți turiști străini

În contrast cu evoluția pieței interne, turismul de incoming continuă să crească. În primul semestru din 2026 au fost cazați în România 1,19 milioane de turiști străini, față de 1,11 milioane în aceeași perioadă din 2025, creșterea fiind de 7,3%. Și numărul de nopți petrecute în spațiile de cazare clasificate a crescut de la 2,34 milioane la 2,48 milioane (o creștere de 6,2%). Cea mai mare creștere se remarcă la turiștii veniți din America de Nord (un plus de 23,5%), Uniunea Europeană (+8%) și restul Europei (+7,1%), singura zonă cu scădere fiind Asia (-12,6%).

Cei mai mulți turiști străini au venit în țara noastră din Germania – 114.766, Italia – 105.735, SUA – 78.786, Regatul Unit – 74/611, Ungaria – 62.528, Polonia – 57.654, Spania -54.407, Israel – 51.753, Franța – 49.447 și Ucraina – 48.606.

Unde merg românii în România și unde merg străinii

Românii care călătoresc în țară preferă în continuare destinațiile clasice de vacanță și city-break-urile. Într-un top al județelor, cei mai mulți turiști români s-au cazat, în primele șase luni, în: Brașov – puțin peste un milion (510.823), București – 414.513, Constanța – 340.186; Cluj – 229.493, Prahova – 219.271, Mureș – 209.271, Sibiu – 190.959; Bihor – 189.337; Vâlcea – 187.569. Având în vedere că perioada include și vacanța de schi a elevilor, preferința pentru zona montană este oarecum firească. Românii merg însă și în marile orașe și preferă și turismul balnear.

Preferințele turiștilor străini sunt însă diferite. În prima jumătate a acestui an, în București s-au cazat mai mulți turiști străini decât au făcut-o românii la Brașov. Bucureștiul este primul în top-ul străinilor, cu 516.663 turiști, urmat de Brașov – 82.076, Cluj – 70.190, Sibiu – 66.068; Ilfov – 65.130, Timiș – 51.988, Mureș – 36.683, Prahova – 28.480, Bihor - 27.516.

Preferința străinilor pentru marile orașe și pentru destinațiile culturale din Transilvania este evidentă, litoralul fiind mai puțin vizat (e drept, în perioada analizată este inclusă doar prima lună de vară). Constanța, în schimb, se regăsește printre destinațiile românilor.

Litoralul, singura zonă turistică în creștere în iunie

Odată cu venirea verii, sosirile pe litoral (care este preferat de turiștii români) s-au revigorat. Litoralul a ajuns la 20,3% din totalul sosirilor în iunie 2026 (comparativ cu 19,1% în 2025), Bucureștiul și reședințele de județ crescând foarte puțin, zona montană înregistrând o stagnare, iar stațiunile balneare și Delta Dunării pierzând vizibil teren (turismul balnear a înregistrat o scădere de la 9,7% la 8,5%, iar sosirile în Delta Dunării au scăzut de la 2,1% la 1,7%).

Datele INS indică în fapt două Românii turistice. Sunt pe de o parte românii care călătoresc în țară și care preferă litoralul, muntele și stațiunile balneare, iar pe de alta turiștii străini, care aleg în special marile orașe (București, Brașov, Cluj, Sibiu, Timișoara) și care percep România mai mult ca o destinație de city-break, de afaceri sau de turism cultural.

Ce ar putea schimba datele - analiza reprezentanților industriei

Reprezentanții industriei turismului pun datele mai slabe din 2026 comparativ cu 2025 pe seama provocărilor cu care s-a confruntat turismul românesc în acest an. Reducerea valorii voucherelor de vacanță, instabilitatea cadrului fiscal, ritmul mai lent al investițiilor în infrastructura turistică și presiunile resimțite de sectorul HoReCa și-au pus amprenta asupra cererii pentru vacanțele petrecute în România, apreciază reprezentanții Asociației Naționale a Agenților de Turism (ANAT). Cu toate acestea, în zonele montane și în stațiunile balneare s-a investit în continuare în modernizarea infrastructurii. Au apărut hoteluri de cinci stele în Sinaia, Băile Felix și parcul Național Bucegi, s-au dezvoltat programe pentru ecoturism și activități în aer liber, Costineștiul, prin NIBIRU, a devenit noul punct de atracție al Rivierei Românești, a crescut cu peste 20% capacitatea de cazare în hoteluri care oferă servicii pe litoral în regim all inclusive, ajungându-se la peste 70 de astfel de hoteluri.

„Dacă în prima parte a anului trecut am asistat la o perioadă de stagnare, în care reculul turismului intern a fost compensat de evoluția pozitivă a segmentului de incoming, în a doua jumătate a anului tendința de scădere a sosirilor turiștilor români s-a accentuat vizibil. Din păcate, această evoluție continuă și în 2026, după cum confirmă și cele mai recente date statistice. Vorbim despre o presiune tot mai mare asupra turismului românesc, într-un context în care diminuarea voucherelor de vacanță și creșterea costurilor influențează direct decizia de călătorie a românilor. De la 1 august vedem litoralul plin, iar vânzările last minute s-au suprapus cu rezervările realizate încă din perioada campaniilor de Înscrieri Timpurii, exact pentru intervalul de vârf al sezonului, 1-15 august. Este un semnal încurajator, însă trebuie să privim imaginea de ansamblu: acest vârf de sezon nu poate recupera integral scăderile înregistrate în lunile anterioare”, a precizat vicepreședintele ANAT și președinte al Bibi Group4Travel, Adrian Voican, prin intermediul unui comunicat de presă.

Salvarea sectorului poate veni din adaptarea tuturor celor implicați la cerințele pieței, or asta înseamnă colaborare între agențiile de turism și hotelieri și promovarea unor oferte atractive, inclusiv pentru sezonul de iarnă și pentru anul viitor. Cât despre atragerea de turiști străini în România, ar fi nevoie de investiții consecvente în promovare, de dezvoltarea destinațiilor și de un parteneriat real între autorități și industria turismului, a mai punctat Voican.

Reprezentanții industriei pun problema asigurării unui cadru fiscal predictibil, subliniind totodată necesitatea continuării investițiilor în infrastructură și promovare. Cer de asemenea înființarea unui Organism de Management al Destinației (OMD) la nivel național, care să coordoneze promovarea unitară a României pe piețele externe și să contribuie la dezvoltarea competitivă a destinațiilor turistice.