Analiză „Am atins fundul sacului”. Economia României a înghețat, iar revenirea ar putea sosi abia în 2027

Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, însă a rămas pe minus în raport cu aceeași perioadă din 2025. Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali față de trimestrul I, iar comparativ cu trimestrul II 2025 a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

Economia României a scăzut față de trimestrul II din 2025. Foto 123 RF

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că datele confirmă o perioadă de „îngheț” economic, marcată de scăderea puterii de cumpărare, inflație și blocaje financiare, dar subliniază că economia nu a intrat într-o cădere abruptă.

„Statisticile confirmă faptul că ne aflăm într-un fel de ice age economic, o perioadă de îngheț în materie investițională, salariile, pensiile sunt înghețate, practic întreaga activitate economică a paralizat în ultimele luni, iar statisticile confirmă această tendință”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

PIB-ul României a stagnat în trimestrul II

Potrivit INS, în trimestrul II 2026, produsul intern brut s-a menținut la același nivel față de trimestrul anterior, după ajustarea sezonieră.

În raport cu trimestrul II 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.

În semestrul I 2026, economia a înregistrat o scădere de 0,8% pe seria brută față de primele șase luni din 2025 și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.

Datele INS arată că evoluția trimestrială ajustată sezonier a fost de 99,9% în trimestrul I 2026 față de trimestrul IV 2025 și de 100% în trimestrul II față de trimestrul I.

Seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimării pentru trimestrul II 2026. INS precizează că seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, în conformitate cu practica europeană.

„Nu avem o scădere economică majoră”

Adrian Negrescu descrie actuala evoluție drept o „aterizare lină” a economiei, nu o contracție bruscă.

„Inflația, scăderea puterii de cumpărare, blocajul financiar, toate aceste probleme au făcut ca economia să aterizeze. Vestea bună este că această aterizare nu este una bruscă, nu avem o scădere economică majoră, așa cum se așteptau din păcate foarte mulți experți”, a afirmat analistul.

Potrivit acestuia, adaptarea marilor companii a contribuit la temperarea efectelor negative asupra activității economice.

„Suntem într-o aterizare lină. Modul în care marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, și-au reorganizat gama de produse, de servicii și-au restructurat personalul, au făcut ca problemele legate de vânzări să fie atenuate semnificativ”, a spus Adrian Negrescu.

Economia, afectată de consum și de investiții

Analistul consideră că perioada actuală poate reprezenta și un punct de plecare pentru o schimbare a structurii economice.

„Eu cred că este de asemenea un moment la care putem pleca în a construi o economie mult mai rezilientă, care să nu se mai bazeze atât de mult pe consum ca până acum”, a declarat Negrescu.

În opinia sa, o creștere economică medie de 1-1,5% ar putea reprezenta un nivel realist în condițiile actuale, în contextul în care productivitatea muncii rămâne redusă, iar atractivitatea României pentru investiții este în continuare o problemă.

„O economie care să ia în calcul o creștere economică medie de 1-1 și ceva la sută, nu mai mult de atât, în condițiile în care productivitatea muncii rămâne scăzută, în condițiile în care atractivitatea economică ca mediul investițional rămâne sub semnul întrebării”, a spus analistul.

Investițiile, amânate pe fondul incertitudinii

Negrescu compară situația României cu evoluțiile din alte economii din regiune și indică incertitudinile fiscale și administrative drept factori care influențează deciziile investitorilor.

„Bulgaria a intrat în zona euro, Polonia are o economie stabilă cu un cod fiscal bătut în cuie, Ungaria a făcut pași importanți în a atrage investitori străini”, a declarat acesta.

În cazul României, spune analistul, investitorii continuă să își pună întrebări în legătură cu fiscalitatea și deciziile administrative.

„Noi suntem încă în continuare în zona de supraviețuire economică, în zona în care mulți dintre mari investitori de impact își pun întrebări legate de fiscalitate, de deciziile administrative, faptul că nu avem un guvern, accentuează și mai mult această politică de amânare a unor investiții majore în economie”, a afirmat Negrescu.

INS a revizuit datele pentru trimestrele anterioare

Odată cu publicarea datelor pentru trimestrul II, INS a recalculat seria ajustată sezonier și a revizuit unele dintre valorile anterioare.

Evoluția trimestrului I 2026 față de trimestrul IV 2025 a fost revizuită de la 100% la 99,9%. Pentru trimestrul I 2025, raportat la trimestrul IV 2024, rezultatul a fost revizuit de la 99,7% la 99,6%, iar pentru trimestrul II 2025, față de trimestrul I 2025, de la 100,8% la 100,9%.

Datele pentru trimestrele III și IV 2025 au rămas nemodificate, la 100%, respectiv 98,1%.

INS va publica prima variantă provizorie a PIB pentru trimestrul II 2026 la 7 septembrie 2026.

„Am atins fundul sacului”

În ceea ce privește perioada următoare, Adrian Negrescu estimează că economia ar putea alterna perioadele de creștere cu cele de scădere.

„Am atins fundul sacului, de acum încolo probabil vom înregistra mai multe perioade cu creștere, cu descreștere economică, o evoluție economică sub formă de dinți de fierăstrău, cu luni mai bune, cu luni mai proaste”, a declarat analistul.

El estimează că România ar putea depăși în 2027 perioada de contracție economică.

„Cert este că în perspectiva anului 2027 e probabil ca România să depășească ideea de recesiune economică”, a mai spus Adrian Negrescu.

Datele publicate de INS arată, în prezent, că economia României a încheiat primul semestru din 2026 cu o scădere de 0,8% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce PIB-ul din trimestrul II a rămas nemodificat față de trimestrul anterior.