Analiză Inflația a urcat la 6,9%, iar românii simt presiunea scumpirilor. Motorina s-a scumpit cu peste 43% într-un an

Inflația a crescut pentru a doua lună consecutivă, ajungând la 6,9% în octombrie, iar scumpirile continuă să afecteze bugetele românilor. Motorina s-a scumpit cu peste 43% într-un an, chiriile înregistrează creșteri puternice, iar serviciile au depășit un ritm anual de 11%. Economistul Adrian Codirlașu avertizează că puterea de cumpărare va rămâne sub presiune atât timp cât veniturile nu țin pasul cu prețurile.

Inflația a urcat la 6,9% în octombrie 2026, iar românii continuă să resimtă scumpirile. Foto: arhivă

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi, 12 noiembrie, inflația a crescut pentru a doua lună consecutiv. Într-o analiză publicată de „Adevărul Financiar”, economistul Adrian Codirlașu, președintele CFA România, explică de ce românii continuă să piardă din puterea de cumpărare, chiar dacă inflația este mai mică decât în octombrie 2025, când ajungea la 9,8%.

Alimentele se scumpesc mai lent, dar nu toate urmează aceeași direcție

La alimente, creșterea anuală a prețurilor s-a temperat la 3,07%, de la 7,57% în octombrie 2025. Pâinea era cu 4,50% mai scumpă decât cu un an înainte, laptele de vacă, cu 8,11%, iar cafeaua, cu 12,48%. Pentru toate aceste produse, majorările sunt mai mici decât cele consemnate în octombrie anul trecut.

Există însă și evoluții diferite. Ouăle s-au scumpit cu 10,50% într-un an, față de o creștere anuală de 9,03% în octombrie 2025. Fructele proaspete, în schimb, au fost cu 15,38% mai ieftine decât cu un an în urmă. Astfel, impactul asupra cumpărăturilor diferă în funcție de produsele alese de fiecare familie.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat pentru „Adevărul Financiar” că încetinirea inflației nu echivalează cu ieftinirea coșului de consum: atât timp cât rata rămâne pozitivă, prețurile continuă să crească, doar că într-un ritm mai redus.

Carburanții se scumpesc puternic. Efectele pot ajunge și la alte produse

La combustibili, creșterea anuală a ajuns la 22,46%, față de 5,03% în octombrie 2025. Motorina s-a scumpit cu 43,45% față de octombrie anul trecut, iar benzina, cu 32,91%.

Scumpirea energiei se poate transmite în costul bunurilor și serviciilor, explică Adrian Codirlașu. Transportul și agricultura sunt două dintre activitățile care folosesc combustibil și pot resimți aceste majorări. Procentele nu arată însă cât din scumpirea carburanților s-a transferat deja în alte prețuri și nici contribuția lor exactă la inflația totală.

Ce se află în spatele creșterii chiriilor. Serviciile depășesc 11%

Indicele chiriilor indică o majorare anuală de 38,46%, dar procentul nu descrie o creștere uniformă pe piața liberă. Indicatorul include și anumite locuințe ale statului, cu tarife stabilite administrativ și actualizate în 2026. În aprilie, indicele total al chiriilor crescuse cu 33,5% față de martie, în timp ce avansul chiriilor de pe piața liberă fusese de 0,35%.

Serviciile sunt singura dintre cele trei mari categorii urmărite de INS în care ritmul anual al scumpirilor a accelerat față de octombrie 2025: 11,23%, comparativ cu 10,52%. La mărfurile nealimentare, creșterea s-a temperat de la 10,96% la 7,66%.

Printre cheltuielile care apasă asupra bugetelor se numără apa, canalizarea și salubritatea, cu o scumpire anuală de 13,69%. Serviciile de poștă și telecomunicații au costat cu 10,43% mai mult, iar cele de îngrijire medicală, cu 8,41%.

Electricitatea: un ritm mai mic de creștere nu înseamnă facturi mai mici

Energia electrică s-a scumpit cu 4,09% față de octombrie 2025. Cu un an înainte, creșterea anuală fusese de 72,30%, în contextul eliminării plafonării prețurilor pentru consumatorii casnici, potrivit articolului citat.

Diferența dintre procente ține de baza de comparație: majorarea din 2026 se aplică unui nivel al prețurilor care includea deja scumpirile anterioare. Prin urmare, temperarea ritmului nu înseamnă revenirea facturilor la valorile de dinaintea eliminării plafonării.

Avertismentul economistului privind puterea de cumpărare

Adrian Codirlașu consideră că veniturile nu au ținut pasul cu prețurile. Economistul a invocat o creștere a salariului net de aproximativ 5%, sub rata inflației, și a legat perspectiva puterii de cumpărare de corectarea dezechilibrelor economice.

„Nu mă aștept nici în următorii ani să crească puterea de cumpărare. Până nu se închid aceste dezechilibre, vom continua să suferim”, a declarat președintele CFA România pentru „Adevărul Financiar”.

Aceasta este perspectiva economistului, nu o evoluție certă. Pentru bugetele familiilor, distincția esențială rămâne între încetinirea scumpirilor și recuperarea puterii de cumpărare: aceasta din urmă presupune ca veniturile să crească mai repede decât costul coșului de consum.