masuri de austeritate - ultimele știri

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noua lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, votul fiind exprimat de toți cei 102 judecători prezenți. Instanța supremă explică motivele acestui demers.

În ultimele luni, condițiile de pensionare ale magistraților din România au reintrat în atenția publică, însă nu sunt o temă nouă. De-a lungul anilor, atât vârsta la care aceștia se pot retrage din activitate, cât și pensiile pe care le primesc au stârnit controverse.

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, printre care și România.

Subiectul cumulului pensiei cu salariul la stat a făcut obiectul mai multor decizii CCR în ultimii ani. Pe rând, Guvernul Tăriceanu, cel condus de Boc, precum și Cabinetul Marcel Ciolacu I, au încercat, fie printr-un proiect, fie prin ordonanță de urgență să limiteze această practică.

10 companii de stat din transporturi și energie vor fi reformate, a anunțat luni vicepremierul Oana Gheorghiu, precizând că este un proiect pilot, dar că lista va fi extinsă în viitor.

Mini-raportul publicat de Ilie Bolojan cu privire la efectele măsurilor economice din 2025 au stârnit un val de reacții în online. Mulți români i-au reproșat premierului că veniturile mai mari ale statului au afectat nivelul de trai al românilor.

Premierul Ilie Bolojan se laudă într-o postare pe Facebook că măsurile de austeritate încep să dea rezultate. Profesor la ASE București, Cristian Păun analizează pentru „Adevărul” situația și este de o cu totul altă părere.

Premierul Bolojan a propus o reducere cu până la 10% din anvelopa salarială la toate ministerele din 2026. Economistul Radu Nechita susține că modalitatea cea mai corectă pentru a face acest lucru este concedierea celor angajați pe pile și relații respectiv a celor care nu-și fac treaba.

Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților — care prevăd reducerea cuantumului la 70% din venitul net și creșterea etapizată a vârstei de pensionare pe o perioadă de 15 ani — să fie validate de CCR

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că după ce se va finaliza reforma pensiilor magistraților va urma reforma pensiilor militare, aici intrând toate forțele din cadrul MApN, MAI și SRI.

Premierul Ilie Bolojan este dispus să prelungească perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar menține plafonul pensiei la 70% din salariul net. Coaliția discută azi forma finală a legii, necesară pentru respectarea termenelor din PNRR.

Confederațiile sindicale vo protesta în fața Guvernului, „ca urmare a problemelor sociale și economice majore cu care se confruntă lucrătorii din România”, au transmis organizațiile într-un mesaj comun.

Opt din zece directori de școală spun că sunt epuizați profesional. Iar aproape jumătate dintre aceștia nu se simt apreciați pentru munca pe care o depun. În plus, anul acesta școlar a venit cu provocări noi, cum ar fi obligația de a preda.

Guvernul Bolojan a intrat în ringul fiscal cu determinare și forță, dar fără o strategie clară de protecție. România avea nevoie de acțiune, doar că între intenție și impact, diferența se măsoară în răbdarea oamenilor și rezistența economiei.

România trăiește în aceste zile o revelație morală: descoperim, cu o emoție șamanic-colectivă, că judecătorii au pensii mari, critica de exterminare a magistraților fiind făcută în spirit de turmă, sociologic à la Gustave Le Bon.

Curtea Constituțională a României ar urma să amâne din nou, mâine, decizia privind proiectul de lege care scade veniturile și majorează vârsta de pensionare a magistraților. Proiectul face parte din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare.

Studenții se pregătesc să iasă în stradă înainte de începerea noului an universitar, protestând împotriva măsurilor de austeritate asumate de guvern care îi vizează direct.

Cu transportul blocat, școli închise și farmacii trase pe dreapta, sute de mii de francezi au umplut străzile orașelor protestând împotriva măsurilor de austeritate anunțate de noul premier.

Premierul Ilie Bolojan susține că România trece printr-o perioadă dificilă din cauza crizei bugetare. Diferența pe care România o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează de la cetățeni este de aproximativ 30 de miliarde de euro într-un an, susține șeful Guvernului.

De ce nu se va schimba nimic? Cel puțin, nimic în bine. Discuțiile privindu-i pe magistrați pleacă, voit sau nu, de la o confuzie. Se construiesc pe o confuzie. Concluziile sunt trase dintr-o confuzie.

O eventuală creștere a TVA nu va lovi doar restaurantele, hotelurile și cafenelele, ci va fi suportată direct de consumatori, susțin patronatele din industria ospitalității, avertizând că prețurile la mese festive, nunți, botezuri, onomastici sau simple ieșiri cu prietenii, vor crește inevitabil.

Ministrul Educației a declarat marți, pentru Adevărul, că își va da demisia în cazul în care moțiunea simplă împotriva sa va fi adoptată de Parlament. Totodată, oficialul a subliniat că și în situația în care moțiunea nu va trece, va analiza atent rezultatul votului.

Ministrul Educației, Daniel David, a răspuns într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” întrebărilor care frământă sistemul: de la protestele profesorilor, la criza din universități și abandonul școlar.

Un cunoscut economist lansează un semnal de alarmă privind riscul pe care l-ar avea o nouă creștere a TVA. El avertizează că o astfel de decizie nu doar că ar afecta companiile și ar duce consumul în picaj, dar ar echivala cu un șoc pentru întreaga economie.

Anunțul premierului Ilie Bolojan că ar putea crește vârsta de pensionare a românilor, a stârnit ample controverse pe rețelele de socializare.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat că şedinţa coaliţiei despre restructurările în administraţie, va avea loc miercuri. El a subliniat că poziţia PSD este aceeaşi şi nu vede să faci un scop în sine din a da oamenii afară.

O școală primară din Olt s-a desființat pe final de vacanță. 11 copii, trei dintre ei cu vârsta sub 7 ani, sunt transportați zilnic către școala din centru, parcurgând 20 km dus-întors. Nici așa nu au scăpat de învățământul simultan, dar în loc de patru ore acum vor sta la școală peste 6.

Protestul a mii de profesori care au boicotat, astăzi, începutul anului școlar și au manifestat în centrul Bucureștiului împotriva măsurilor de austeritate nu este văzut cu ochi buni de părinți. Ce le reproșează aceștia din urmă cadrelor didactice în cadrul unei dezbateri online.

Psihologic vorbind modalitatea de a sărbători Începutul Anului Școlar adunând toți elevii laolaltă cu părinții și profesorii (și ceva bunici) în curtea școlii, să asiste la câteva discursuri oficiale, superficiale și simple nu are niciun impact.

Măsurile de austeritate riscă să saboteze modernizarea învățământului agricol în România, urmând ca liceele agricole din țară să nu mai primească bani prin PNRR. În consecință, nu vor mai avea fonduri de dotări și nici posibilitatea de pregăti profesioniști la standarde moderne.

Nemulțumit că dosarele sale au fost amânate de două ori la Tribunalul Cluj din cauza protestelor magistraților față de măsurile de austeritate, un clujean a trimis două scrisori deschise instanței. El explică cum, de fapt, judecătorii sunt în grevă, deși această formă de protest le este interzisă.

Un primar PNL contestă măsurile adoptate după „dezmățul bugetar” invocat de premierul Ilie Bolojan. „Tu spargi 1,3 miliarde de lei în Oradea și vii să-mi spui că nu mai ai 11 milioane de lei să termin eu cinci străzi”.

Au înţeles şi şefii partidelor din Coaliţiei şi preşedintele Nicușor Dan.

Pachetul II de măsuri de austeritate și amenințarea lui Bolojan că demisionează a stârnit reacții aprinse din partea unor economiști cunoscuți - Andrei Caramitru, Iancu Guda, a unor politologi - Vladimir Tismăneanu, a unor gazetari - CTP, și a unor asociații patronale și de magistrați.

Declarația premierului Ilie Bolojan despre necesitatea concedierilor în administrația publică a generat marți controverse, însă datele analizate de „Adevărul” arată că, în unele județe, există chiar posibilitatea de a face noi angajări.

Premierul Ilie Bolojan a pus marți pe masă scenariul reducerilor masive în administrația locală. El spune că o scădere de 25% nu are efect real, pentru că taie doar din posturile vacante sau neînființate, în timp ce abia de la 40% în sus ar începe să dispară locuri de muncă ocupate de oameni.

Începând cu 1 septembrie 2025, peste 650.000 de persoane care beneficiau de asigurare de sănătate în calitate de co-asigurați și-au pierdut automat acest statut. Pentru a continua să beneficieze de servicii medicale în sistemul public, aceștia trebuie să devină asigurați în mod voluntar.

Procentele, datele și comparațiile încurcă calculele liderilor politici. Reforma administrației publice locale este ultimul subiect fierbinte pe care liderii coaliției nu reușesc să ajungă la un consens.

Premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii, astfel încât până la finalul săptămânii să existe o situație la zi.

Întâlnirea de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și liderii Coaliției, în contextul tensiunilor provocate de amenințarea premierului Bolojan cu demisia, ca urmare a blocării reformei administrației locale, s-a încheiat.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) se alătură protestului din 8 septembrie organizat de federațiile sindicatelor din învățământul preuniversitar, „împărtășind același sentiment de nemulțumire față de măsurile de austeritate” impuse de Guvern.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, într-o conferință de presă, că Pachetul 2 este incomplet fără reforma administrației și a avertizat că, în lipsa acesteia, ar putea fi luate măsuri radicale.

Mai multe primării și-au suspendat activitatea, o parte dintre instanțe și-au oprit ședințele de judecată, iar profesorii ies în stradă. Se blochează România? E o formă legitimă de protest sau doar o frână pentru societate?

Prea des, școala noastră crește copii din bucăți: petice minunate și goluri dureroase. Iar asta nu trebuie să rămână normalitatea.

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit luni, 1 septembrie, în prima zi a sesiunii ordinare a Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru cinci proiecte. Inițiativele au fost prezentate în 5 ședințe consecutive.

Datele din execuțiile bugetare pe lunile iunie și iulie, comparate de „Adevărul” au scos la iveală o majorare a deficitului bugetar, general de creșterea exagerată a cheltuielilor, inclusiv a celor de personal. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că era de așteptat un astfel de rezultat.

Tariful anual al rovinietei pentru autoturisme va crește considerabil începând cu 1 septembrie 2025, ajungând la un preț aproape dublu față de cel actual. În același timp, plafonul național de scutire de TVA pentru întreprinderile mici crește de la 300.000 de lei la 395.000 lei.

Coaliția de guvernare discută duminică pachetul de măsuri fiscale și administrative care aduce concedieri în administrația publică, responsabilizarea primarilor și asumarea răspunderii Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan a discutat vineri, 29 august, cu liderii de sindicate și patronate, la Palatul Victoria. Executivul urmează să aprobe, la ora 18.00, pachetul 2 de măsuri fiscale.

În contextul discuțiilor despre nevoia de echilibrare a pensiilor și salariilor, prin care ar urma ca magistrații să nu mai primească pensii nesimțite de la o vârstă tânără, recenta grevă a magistraților ridică foarte multe semne de întrebare.

Procurorii din sute de parchete încetează activitatea din cauza tăierii pensiilor speciale, a informat joi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), enumerând lista cauzelor urgente care mai pot fi soluționate în perioada protestelor.

Președintele Nicușor Dan a participat marți, la Palatul Victoria, la ședința Coaliției de guvernare în care sunt analizate măsurile din al doilea pachet de austeritate, au declarat surse politice.

După patru ore de negocieri, liderii Coaliției au decis modificări importante la pachetul doi de măsuri fiscale. Firmele vor plăti mai puțin la înființare, iar liber-profesioniștii vor avea o CASS redusă față de propunerea inițială a ministrului Finanțelor.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, 20 august, punerea în dezbatere publică a documentului care aduce reforma în sistemul sanitar. „Respect pentru pacienți, demnitate pentru personalul medical, responsabilitate pentru spitale”, a anunțat acesta.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, s-a întâlnit, marţi, 19 august, cu studenţii, pentru a discuta măsurile privind criza fiscal-bugetară cu impact asupra mediului universitar şi a studenţilor, în special.

Un proiect de lege pus în dezbatere publică prevede că salariile foarte mari din autoritățile statului, precum ASF, ANRE și ANCOM să fie reduse cu aproape o treime, deși acest lucru va însemna că în loc de 75.000 de lei, șeful ANRE va lua „doar” 50.000 lei net.

Una dintre prevederile cuprinse în pachetul de reformă fiscală, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede nu doar că firmele nou înființate trebuie să aibă un capital social de 8.000 de lei, ci și cele vechi.

România este acum într-o situaţie mai proastă decât era în 2010. Băsescu a înţeles de unde veneau dezechilibrele bugetare, şi a tăiat salariile bugetarilor cu 25%.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miercuri seară primarilor un mesaj în care le-a explicat că România nu mai are capacitatea financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani, precizând ce proiecte vor continua.

România se află într-o situație mult mai dificilă din punct de vedere economic decât la precedenta criză din 2009, măsurile de austeritate impuse de guvernanți în pachetul 2 de măsuri fiscale fiind departe să rezolve problema atât timp cât statul continuă să cheltuie mai mult decât își permite.