Analiză Doctoratul în România: meritocrație sau „afacere”? Mihai Maci: „Cei cinstiți plătesc oalele sparte de descurcăreți”

Viitoarea reducere la jumătate a indemnizației de doctorat creează polemică în societate. Pe de o parte, sunt cei care spun că banii obținuți astfel sunt un privilegiu și arată cu degetul spre scandalurile de plagiat și felul în care un astfel de titlu se poate obține în România. Ultimele date disponibile, cele din 2022, arătau că în România există peste 80.000 de persoane cu titlul de doctor. Pe de cealaltă parte, cei care au muncit pentru obținerea unei astfel de recunoașteri se simt descurajați și nedreptățiți. ,,Nu e atribuția prim-ministrului aceea de a verifica cine și-a făcut onest doctoratele și cine nu. Așa că - la fel ca mai mereu - cei cinstiți plătesc oalele sparte de cei descurcăreți", spune profesorul universitar Mihai Maci. 

FOTO Tribuna Învățământului

Ce măsură se pregătește

Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență privind măsurile din administrație, pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării, indemnizația de doctorat va fi plafonată în 2026 la 500 de lei brut lunar. În prezent, suma poate ajunge până la 950 de lei brut lunar. Adică 580 de lei net. Dacă măsura va fi aplicată, cei care dețin titlul de doctor vor primi cel mult 293 de lunar. Diferența este de aproape 50%.

Decizia nu este singulară, ci face parte dintr-un pachet de reducere a cheltuielilor bugetare. ,,Prin proiectul de act normativ sunt instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, și respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale", justifică Executivul măsurile introduse în ordonanță.

După anunț, politologul Cristian Preda și-a rupt în direct la televizor diploma de doctorat. În timp ce sociologul Gelu Duminică a venit cu o altfel de reacție și a scris că i se pare firesc să nu ceară tratament preferențial. 

În documentul pus în dezbatere publică nu sunt prezentate analize detaliate legate de beneficiarii acestei indemnizații și  nu apare un număr clar al persoanelor vizate. Ultimele date disponibile, făcute publice de Ministerul Educației, sunt din ianuarie 2022. Până atunci, în România fuseseră acordate 80.144 de titluri de doctor. Pe decenii situația arată astfel:

• Între 1990 și 1999 - 9.517 de titluri de doctorat 
• Între 2000  și 2009 - 28.226  de titluri de doctorat
• Între 2010 și 2019 - 37.969 de titluri de doctorat

Anul cu cele mai multe astfel de numiri a fost 2012 (6.259 de titluri de doctor).

Stigmatul pus de plagiat

De-a lungul anilor, mediul academic din România a fost marcat de numeroase scandaluri de plagiat la vârf înalt: premierul Victor Ponta și vicepremierul Gabriel Oprea sunt printre cele mai cunoscute nume acuzate, în urma investigațiilor făcute de jurnalista Emilia Șercan, că au copiat în lucrările științifice. Aceștia au rămas însă cu titlul de doctor, chiar dacă inițial le fusese retrasă diploma. Și Marinei Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, aflat în cărți pentru funcția de ministru al Educației, a fost vizat de astfel de acuzații. Dar și ministrul Justiției, Radu Marinescu. 

,,Mereu, noi nu vedem decât persoanele publice, cele pe care, din cauza vizibilității lor, le ia în vizor Doamna Emilia Șercan. Totuși, sunt mii de militari și de funcționari cu diplome de doctor. Câți dintre ei le-au obținut prin muncă onestă? Am avut ”Academia” domnului Oprea care era un soi de lojă în care se intra prin ”binecuvântarea” unui doctorat ”în familie”. Ce s-a-ntâmplat cu comisiile lor? A avut cineva de suferit ceva? Cum se spune în armată: oamenii aceștia sunt ”în rezervă”; își așteaptă momentul revenirii.", spune profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. 

Mihai Maci: ,,Măsura îi lovește pe toți cei care trăiesc din studiu și cercetare"

Cu toate acestea, profesorul crede că măsura reducerii indemnizației îi va afecta însă tocmai pe cei care au obținut cinstit titlul:

,,Nu știu cum se vede măsura acolo unde a fost decisă; în speță ce creștere bugetară se obține prin aplicarea ei. Jos, acolo unde mă aflu eu, ea nu-i afectează deloc pe cei care au obținut doctoratul doar pentru (încă) o panglică la butonieră, dar îi lovește pe toți cei care trăiesc din studiu și cercetare și care (putem bănui) și-au făcut tezele pe bune. Totuși, din păcate, la noi nu pot fi luate decât măsuri paușale. Nu e atribuția prim-ministrului aceea de a verifica cine și-a făcut onest doctoratele și cine nu. Așa că - la fel ca mai mereu - cei cinstiți plătesc oalele sparte de cei descurcăreți". 

Raluca Ailincăi, profesor consilier școlar și doctor în sociologie, spune la rândul său:

,,Afectează exact oamenii care au muncit ani întregi pentru un titlu obținut corect, prin cercetare reală. În loc să fie rezolvate problemele punctuale din sistem, se taie pentru toți, la grămadă. E o soluție rapidă, dar profund nedreaptă pentru cei care chiar au investit timp, energie și competență în formarea lor academică".

Privilegiu sau drept? 

Indemnizația pentru titlul științific de doctor există din 2017, pentru personalul plătit din fonduri publice. Suma a fost stabilită la 50% din salariul minim brut pe țară și acordată doar celor care desfășoară activitatea în domeniul în care au obținut titlul de doctor. Înainte de 2017, în sectorul bugetar existau existau sporuri pentru titlul de doctor. 

România este singura țară din Uniunea Europeană care oferă o astfel de indemnizație, ceea ce i-a făcut pe mulți să spună că este vorba despre un beneficiu și un avantaj financiar, nu un drept. 

Profesorul Mihai Maci spune că nu e vorba nici despre un privilegiu, nici despre un drept, ci o măsură compensatorie pentru veniturile care nu sunt pe măsura pregătiriii academice. 

,,Indemnizația doctorală e o măsură compensatorie. În realitate, cei care au studii de al treilea nivel (cum se spune după Bologna) ar fi trebuit să aibă o cu totului altă retribuție fixă la locul de muncă, menită a le confirma pregătirea. Sigur, aici e vorba și de domeniile pentru care studiile doctorale sunt o etapă necesară a validării profesionale. Noi, în schimb, am făcut doctorate în tot soiul de ”științe” unicat în lume și am dat doctorate, la fel ca diplome de licență și de masterat oricui. Dacă le majoram la toți salariul era și mai haotic. Paradoxul e acela că diploma de doctor și veniturile aferente ei au încetat a mai fi un privilegiu și s-au democratizat. Și adevărata problemă cred că e a aceea că nu se dau la toți!", crede profesorul universtar. 

Nici Raluca Ailincăi nu vede indemnizația ca pe un privilegiu:

,,Un privilegiu este ceva ce primești fără efort. Doctoratul nu se obține așa. Indemnizația este o formă de recunoaștere a unei munci intelectuale consistente. Ani de studiu, cercetare, renunțări, responsabilitate profesională. Dacă vrem să încurajăm performanța academică, trebuie să o și respectăm. Altfel, transmitem mesajul că efortul nu contează."

Cum s-ar putea curăța sistemul academic de impostură

L-am întrebat pe profesorul Mihai Maci ce crede că ar trebui făcut pentru ca titlul de doctor să fie acordat doar celor cu o înaltă pregătire academică și să nu mai fie asociat cu impostura. 

,,Singura modalitate de asigurare a calității lucrărilor de doctorat e onestitatea comisiilor de examinare. Or, noi ce-am făcut? Am creat mecanisme de verificare, atât în cadrul universităților, cât și la scară națională (CNATDCU). N-a mers, căci lucrările cu probleme nu s-au împuținat. Apoi am mers în justiție, unde niciodată nu e clar ce și cum. Oameni cu probleme evidente de integritate au câștigat pe nu-știu-ce chițibușerie procedurală. Sincer, eu cred că nu e nimic de făcut aici. La noi se înmulțesc abilitările și - onest - fiecare abilitat speră la clienți pentru a mai adăuga ceva la salariu."

Mai mult, completează acesta: ,,Poate că măsura acesta a prim-ministrului e, în felul ei, rațională: doar restrângând nevoia de doctorate se poate face o relativă curățenie. Ar trebui să se meargă mai departe: avansarea în carieră a celor care nu predau sau nu cercetează (doctori, militari, polițiști, oameni din justiție, administrație etc.) să nu mai fie condiționată de doctorat sau doctoratul să nu mai reprezinte nici un fel de avantaj pentru aceștia", a răspuns acesta. 

Raluca Ailincăi recunoaște, de asemenea, problema diplomelor false și atrage atenția asupra unor măsuri necesare:

,,Când ai peste 80.000 de doctori, dar nu toți au produs cunoaștere reală sau nu activează în domenii în care titlul este relevant, e clar că procedurile trebuie revizuite. Cred că soluția este simplă, dar fermă: criterii clare, comisii independente, evaluare reală a contribuției științifice și transparență totală. Doctoratul trebuie să redevină ceea ce ar trebui să fie — un titlu acordat celor cu pregătire academică solidă și cu rezultate autentice, nu o formalitate."

Protest în Educație

Nemulțumirile legate de reducerea indemnizației se adaugă unui alt șir. În București, sindicaliștii din educație au anunțat un protest față de măsurile fiscal-bugetare care vizează acest segment. Manifestația e organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, dar lor li s-au alăturat și Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).