Video Bolojan mărturisește că nu i-a fost ușor să adopte măsurile de austeritate: „Cu siguranță, o parte dintre români sunt supărați pe mine”

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, 22 decembrie, că anul viitor Guvernul nu va mai adopta măsuri de austeritate, însă a subliniat că trebuie „să ne reducem cheltuielile în continuare, să absorbim bani europeni, să ne încasăm impozitele care au fost stabilite și să creăm condiții pentru dezvoltare.”

„Anul acesta nu a fost unul ușor, mai ales a doua jumătate a anului. Măsurile pe care am fost forțați să le punem în practică au generat, pe anumite segmente, scăderea puterii de cumpărare prin creșterea TVA-ului. A însemnat afectarea unor câștiguri în sectorul public prin anularea unor sporuri. 

Deci, n-a fost un an ușor dar sper că toate aceste măsuri care au fost adoptate în acest an, datorită situației generată de criza bugetară în care se găsea România să se închidă. Anul viitor, nu vom mai veni cu astfel de măsuri. Ceea ce trebuie să facem este să ne reducem cheltuielile în continuare, să absorbim bani europeni, să ne încasăm impozitele care au fost stabilite și să creăm condiți pentru dezvoltare”, a transmis premierul României la Antena 3 CNN.

Bolojan este de părere că „anul viitor va fi un an în care se va vedea o scădere a ratei inflației, ceea ce va stabiliza puterea de cumpărare”.

„De asemenea, în a doua jumătate a anului, vor exista condiții pentru relansare. Trebuie să le mulțumesc românilor care trec prin aceste momente.

Cu siguranță, o parte dintre români sunt supăraţi pe mine. Întotdeauna o măsură este identificată cu o guvernare, se personifică aceste măsuri, este o retorică publică: o victorie are mulți părinți, iar înfrângerile sunt orfane. Am această responsabilitate, nu fug de ea, dar e ușor să fugi, e mai greu să ți-o asumi și am făcut-o cu toată conștiința că fac ce trebuie. Sunt împăcat. Nu mi-a fost ușor să le iau nici personal, nici gândindu-mă la oameni, dar nu aveam de ales”, a adăugat premierul.

„Crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul pe cifra de afaceri”

Premierul a mai explicat că majorarea impozitelor pe proprietate nu a fost făcută din dorința de a le crește, ci pentru că venitul colectat era de trei ori mai mic decât în alte țări europene. El a precizat că aceste măsuri, menite să asaneze bugetul și să combată evaziunea, nu au fost ușoare sau populare, dar și-a exprimat satisfacția că românii le-au acceptat.

Despre „Ordonanța Trenuleț”, premierul a spus că măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau anual.

„Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul. Din păcate, trebuie să continuăm această amânare. De asemenea, această ordonanță clarifică ce s-a stabilit la ultimele întâlniri – crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul pe cifra de afaceri, un impozit care inhiba investițiile, reduce cu 10% fondurile partidelor, reduce cu 10% sumele pentru parlamentari și vine cu niște măsuri care clarifică aspecte din zona fiscală.

Una dintre problemele noastre ține de încasarea TVA. Avem o problemă în zona de combustibili și alcool și luăm măsuri pe baza a ceea ce au făcut și alte țări”, a spus premierul.

Premierul a mai transmis faptul că, „în cursul anului viitor, în anumite instituții, vor fi şi oameni daţi afară”.

„În cursul anului viitor, ceea ce am stabilit, să reducem cheltuielile în administrație, va implica inclusiv reduceri de personal. Anul viitor, toate autoritățile vor trebui să-și facă un audit al schemei de personal și să vadă dacă avem personal în plus, dacă anumite posturi sunt justificate sau nu.

Atunci ei vor avea două posibilități – fie să verifice sistemul de sporuri și distribuția personalului, fie acolo unde, în mod cert și indubitabil, există personal excedentar, să facă reduceri de personal, pentru că un salariu nejustificat înseamnă bani în minus din investiții și servicii mai puține pentru cetățenii noștri”, a subliniat Bolojan.

Bolojan: „Suntem o țară cu potențial agricol mare, nevalorificat”

În cadrul emisiunii, premierul a afirmat că sprijinul în agricultură trebuie bazat pe date financiare clare.

Potrivit acestuia, cu cât sectorul agricol este mai bine fiscalizat și mai transparent, cu atât datele băncilor vor fi mai relevante pentru a garanta că un împrumut are o șansă mare să fie returnat la timp și cu dobânzile aferente.

„Pentru noi, e important nu doar să susținem fermierii, ci să susținem politici care sprijină procesarea în agricultură. Dacă, în acești ani, am fi pus o greutate mai mare subvențiilor, nu pe suprafața de hectar cultivată, reală sau declarativă, ci pe produsul final obținut, am fi încurajat mai mult procesarea și nu am fi ajuns în situația de a avea o producție exportată la nivel primar și apoi să importăm produse procesate.

Exportăm grâul și importăm biscuiții. Aici trebuie implementate politici care să susțină producătorii noștri și procesarea în agricultură, pentru că acesta este domeniul unde trebuie lucrat. Suntem o țară cu potențial agricol mare, nevalorificat", a spus Bolojan.

„Ca și în lumea politică, și în lumea justiției o problemă importantă este lipsa încrederii”

Despre situația din Justiție, Ilie Bolojan a declarat că lipsa de încredere a cetățenilor afectează atât politica, cât și justiția, iar fără încredere, deciziile și sentințele sunt ușor contestate.

„Ca și în lumea politică, și în lumea justiției o problemă importantă este lipsa încrederii cetățenilor. Autoritatea și credibilitatea au legătură directă cu încrederea. Dacă există o încredere bună, ceea ce, din păcate, nu există, o sentință judecătorească e credibilă; dacă nu, ea poate fi contestată. La fel se întâmplă și într-o decizie publică sau administrativă. Trebuie, așadar, văzut cum putem îmbunătăți activitatea astfel încât gradul de încredere să crească. Fără să fiu specialist, sunt trei aspecte care influențează percepțiile. Calitatea actului de justiție de a genera siguranță depinde de calitatea legilor – cu cât avem legi mai bune, mai clare și mai fără echivoc, cu atât posibilitatea de interpretare scade”, a transmis Bolojan.

De asemenea, acesta a punctat că oamenii au sentimentul de neîncredere „pentru că își doresc ca, la instanțe diferite, în spețe identice, să se dea sentințe identice”.

„Dacă acestea diferă, oamenii au o senzație puternică de nedreptate. Al doilea element de bază este administrarea sistemului de justiție: cum sunt organizate instanțele, cum se fac completele. Administrarea poate influența prelungirea unui proces. În justiție, organizarea contează mult, iar criticile apărute în ultimele zile au vizat, în principal, aceste probleme legate de administrarea justiției.

Că ne place sau nu, mai sunt și oamenii. Legea este un instrument. Vedem că, chiar și în administrație, cu legi discutabile, există oameni care performează. La fel, în justiție, sunt importanți oamenii care pun în practică legile. Este esențial ca oamenii să aibă încredere”, a mai transmis acesta.

Bolojan spune că Guvernul nu poate interveni direct în justiție, dar poate propune modificări legislative sau administrative dacă acestea îmbunătățesc sistemul și au sprijin politic.

El subliniază că stabilitatea instituțiilor statului este esențială pentru încrederea în România, influențând ratingul de țară și costurile de finanțare.

„La 48-50 de ani, pensia echivalentă cu ultimul salariu este percepută ca o nedreptate”

Bolojan a transmis că proiectul de reformă a pensiilor speciale nu este legat exclusiv de cele peste 200 de milioane de euro care ar putea fi atrași, în cazul în care Curtea Constituțională va declara proiectul constituțional.

„În condițiile în care CCR va declara constituțional proiectul, avem șanse mari să absorbim acei bani. Acest proiect nu este legat doar de cei peste 200 de milioane de euro asociați lui. Fondul acestui proiect ține de două aspecte fundamentale – gradul de încredere din sistemul de justiție și sentimentul de nedreptate pe care sistemul actual de pensii îl generează.

La 48-50 de ani, pensia echivalentă cu ultimul salariu este percepută ca o nedreptate de către oamenii care muncesc din greu, de dimineață până seara, în România – cei care stau la bandă și se pensionează la 65 de ani. Aceasta generează o neîncredere mare, mai ales în sistemul politic, care este perceput ca tolerând această situație, și în sistemul de justiție, care a abuzat de acest sistem”, a afirmat Bolojan.

Premierul spune că sustenabilitatea economică depinde de menținerea oamenilor activi în muncă, nu de pensionarea lor timpurie.

El critică faptul că persoane aflate încă în plină capacitate și cu multă experiență sunt trimise la pensie prea devreme, fiind înlocuite de tineri care ar fi necesari în alte domenii unde există lipsă de forță de muncă.

Acesta numește „fake news” informațiile potrivit cărora acesta ar fi transmis în ședința conducerii PNL că va solicita modificarea protocolului de funcționare a Coaliției , în sensul introducerii unor sancțiuni pentru cei care îl încalcă, cum a fost cazul social-democraților, care au votat moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu (USR).

„E un fake care s-a propagat tot din zona aceasta de discuții care nu se mai termină. Nu am discutat să schimbăm protocolul. Ce trebuie să facem noi toți este să respectăm înțelegerile, unii pe alții și protocolul. În mod cert, această decizie a PSD a fost o încălcare a protocolului. Este realitatea.

Dacă cineva, ipotetic, vrea să-l îmbunătățească, are două posibilități – să facă declarații publice, cu riscul ca ceilalți să nu accepte, pentru că bunul-simț și normalitatea ar fi fost să se discute în interior.

A doua variantă este să vrei, în realitate, să-l modifici, pentru că la prima nu modifici nimic: să-ți chemi partenerii, să le prezinți ideile și, atunci când cădeți de acord, să le prezinți ca pe o propunere a coaliției. Reducerea, de exemplu, cu 10% a numărului de parlamentari, convenită în coaliție, mi se pare de bun-simț să fie prezentată ca propunere de coaliție, pentru că ceilalți simt că sunt puși la colț”, a declarat acesta.

„PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali”

Bolojan spune că PNL trebuie să-i asigure lui Ciucu sprijin politic real în București: autoritate asupra organizației PNL și un grup puternic de consilieri.

„Sunt două aspecte: să creăm condiții politice ca oamenii noștri în funcții să performeze și câștigarea alegerilor de la PMB (N.r. - Primăria Municipiului Bucureşti) obligă PNL să le creeze condiții: să aibă autoritate asupra organizației din București și să aibă un grup de consilieri extins pe care să se bazeze. Acestea țin de PNL.

În rest, ține de domnul Ciucu, pentru că, așa cum știți, CGMB (N.r. - Consiliul General al Municipiului București) este pulverizat, cu multe partide, și este nevoie de 3-4 partide pentru a face o masă critică, deoarece deciziile din perioada următoare din București nu sunt foarte comode, iar fenomenul de asumare va semăna cu cel de la guvern: la lucruri bune va fi toată lumea în față, la lucrurile care nu sună bine nu va fi entuziasm.

O colaborare cu grupurile politice care au astăzi consilieri, în afară de cei de tip instituțional, înseamnă o apropiere sau o fuziune cu Forța Dreptei, o alianță cu cei de la REPER, pentru că aceste partide ne-au susținut în campania electorală recent încheiată, deci există o apropiere mai mare de aceste grupuri de consilieri, spre deosebire de cei cu care a fost în competiție", a spus el.

Premierul subliniază că Primăria Capitalei „este într-o situație gravă”, iar măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental.

„Primăria Generală, este într-o situație gravă, aceasta este realitatea. Asta înseamnă că au niște datorii foarte mari, atât Primăria către operatorii principali, cel de termoficare și cel de transport în comun, dar și acești operatori către alții. Cei de la termoficare către Elcen, către cei care le livrează aburul, iar cei de la societatea de transport, de la STB, către bugetul de stat, către ANAF, unde au niște eșalonări pe care, dacă nu le achită, practic pierderile sunt mult mai mari

Aceasta arată o subfinanțare cronică a Primăriei din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, Primăria, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard”, a transmis Ilie Bolojan.

Acesta punctează că Primăria Capitalei trebuie să aplice măsuri clasice de ajustare: reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor, eșalonarea plăților și împrumuturi, chiar dacă acestea sunt nepopulare.

Guvernul va sprijini PMB doar condiționat, prin co-finanțări, dacă administrația face reforme reale. Altfel, ar fi nedrept față de alte primării. El critică faptul că, ani la rând, guvernele nu au încurajat performanța administrației publice.