Video Bolojan anunță măsuri extreme în lipsa reformei în administrație: „Vom fi forțați să desființăm localități care nu își pot susține activitatea”

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, într-o conferință de presă, că Pachetul 2 este incomplet fără reforma administrației și a avertizat că, în lipsa acesteia, ar putea fi luate măsuri radicale.

UPDATE 12.00: Analiza administrației locale. Ce arată datele

Potrivit datelor de la INS și a numărului maxim de posturi calculat conform punctului 1 din anexa la O.U.G nr. 63/2010 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, numărul maxim de posturi în toate localitățile din România, adică cu posturi neocupate, este de 190.000. Numărul total de posturi înființate din toate organigramele autorităților locale din România este de aproximativ 164.000, iar posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000. 

În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de 61.000 sau 32%. Astfel, orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante.  

Astfel, Guvernul prezintă două simulări de reduceri de posturi în administrația publică:

-O reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi);

-O reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi).

Datele au fost colectate prin Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se bazează pe raportări ale prefecturilor. Având în vedere ușoare diferențe de raportare, s-ar putea înregistra un grad de eroare de aproximativ ±2% la nivelul întregii țări.

UPDATE 10.00: Anunțul premierului pe tema reformei în administrație

Acest pachet II de măsuri fiscale trebuia să conțină 6 proiecte:

„Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile după preluarea acestuia, am constatat că situația pe care o moșteneau, cel puțin din punct de vedere al deficitului bugetar, era mult mai dificilă decât cea pe care o cunoșteam.

De atunci și până astăzi, am pus în practică câteva măsuri: pe de-o parte, pentru a reduce deficitul, pentru a menține România ca o țară stabilă și de încredere, pentru a atrage fondurile europene, pentru a susține dezvoltarea în anii următori și pentru a corecta nedreptățile. Pe componenta de deficit am lucrat pe trei direcții: creșterea veniturilor, scăderea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor, astfel încât să fie eșalonate. Nu era posibil, cu un deficit de aproape 10%, să corectezi totul printr-o singură măsură într-un termen rezonabil; de aceea, toate aceste trei măsuri au fost aplicate în diferite grade”, a explicat premierul Ilie Bolojan în debutul conferinței de presă.

Al doilea pachet trebuia completat de al șaselea proiect, cel privind reforma administrației publice locale

Primul pachet adoptat a urmărit aceste măsuri și a rezolvat o parte din probleme, iar „al doilea pachet, depus în Parlament, reduce privilegiile din sectorul public – de la salarii la pensii sau beneficii foarte mari care nu erau susținute de performanță și care depășeau ceea ce țara noastră poate susține financiar. Tot prin acest pachet întărim forța statului de a colecta taxele și impozitele, exact de la cei care, ani de zile, le-au evitat. Restabilim egalitatea de tratament între cetățeni și firme, începem să facem ordine în sănătate, unde, deși s-au investit anual tot mai mulți bani, acest lucru nu se simte nici în percepția cetățenilor privind calitatea serviciilor, nici în condițiile oferite pacienților.

Acest al doilea pachet, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, proiectul privind reforma administrației publice locale. Pentru că nu am reușit să ajungem la o înțelegere cu toate partidele din coaliție, acesta nu a mai fost depus. Totuși, pachetul rămâne complementar celui de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea sa, nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este coloana vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli, pe care statul român nu o va mai putea susține în anii următori”, explică Ilie Bolojan.

Analiza administrației locale. Ce reduceri de personal pot fi făcute 

Liderul Executivului a vorbit despre reducerile de posturi care pot fi făcute. Zona de administrație locală e un bloc de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni. Reforma administrației locale a fost amânată din cauza divergențelor din coaliție, însă fără ea presiunea pe buget va rămâne greu de susținut în anii următori, explică Bolojan:

Cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele 6 luni ale anului trecut

Astfel, „controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile riscăm să ne întoarcem anul viitor în situația din acest an. Pe primele 6 luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite actualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele 6 luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante. 

Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, sau vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea”, a mai spus premierul.

„O primărie care își permite să plătească doar salariile nu lucrează pentru cetățeni”, subliniază premierul.

E nevoie de o reducerea efectivă a posturilor, iar pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației, astfel că trebuie dublat de reduceri la administrația centrală. 

„Pachetul pe administrație avea 3 direcții importante: creșterea capacității administrative, partea de descentralizare, creșterea eficienței administrației locale. Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau la alta. Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori. Este singura zonă unde Guvernul poate acționa.

Mulți primari și-au calculat organigrama sub numărul maxim de angajați. 190.000 de posturi aprobate în România. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este 164.000 posturi. Efectiv ocupate sunt 130.000 de posturi. Avem deci 32.000 de posturi vacante sau neocupate, deci dacă reduci cu 25% nu afectezi nimic, pentru desființezi posturi care nu există, n-au fost înființate. Nu pot să fac acest lucru, am propus să facem o analiză corectă a administrației locale din România. Veți vedea pe fiecare județ și localitate câte posturi au fost aprobate, care sunt simulările de reduceri de personal și cine va trebui să facă reduceri”, a mai explicat Bolojan.

Ipoteze de lucru:

- dacă vrem o reducere efectivă de 5% înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi. Din peste 3.200 de unități adm ar trebui reduse posturile în 1.000 pt că au personal supradimensionat.

- dacă facem reducere de 10% ar însemna o reducere de aproximativ 40% ca să reducem efectiv. În jumătate din UAT ar trebui redus personalul.

- pentru 15% reducere e nevoie de o reducere de 45% din baza maximă, adică 60% din UAT trebuie să facă o reducere efectivă de personal.

Deciziile, luate în coaliție

„Toate deciziile adoptate până acum de către Guvern s-au făcut pe baza unui dialog sau la nivel de premier și vicepremier. A fost o înțelegere, nu sunt perfecte, nu mulțumesc pe toată lumea”, spune Bolojan cu privire la nemulțumirile semnalate în coaliție. 

Întrebat ce le-a transmis colegilor de guvernare, premierul a precizat: „Le-am transmis că avem un acord, iar ca să îți poți exercita funcția, componenta de reduceri și solidaritatea guvernamentală sunt esențiale. Dacă nu se respectă înțelegerile, e greu să-ți exerciți funcția”. 

Relația cu președintele

Referitor la relația cu președintele, Bolojan a subliniat că „partidele din coaliție trebuie să fie și sunt partenerii președintelui”. Referitor la modificările propuse de președinte, care nu au fost păstrate în proiectul pentru magistrați, premierul a precizat: „A avut un punct de vedere. Nu poți modifica un proiect după ce l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Pe componenta de magistrați nu am avut astfel de amendamente”.

„Coaliția și-a asumat un pachet de măsuri și stabilitatea se va vedea la moțiunile de cenzură”, a mai punctat premierul. 

Despre demisie

Întrebat dacă va demisiona în cazul în care proiectul pentru reforma pensiilor magistraților nu va trece de CCR, premierul a precizat că atunci „când ai un proiect important care este un jalon, dacă el nu trece e greu de presupus că guvernul mai are legitimatatea să vină cu alte măsuri”.

Referitor la eventuale greșeli pe care le-a făcut Guvernul în pachetul II, premierul a precizat că atunci „când ai măsuri de amploare mare este imposibil cu o singură măsură să găsești soluții. Pe parcurs se constantă unde sunt probleme, oricâte calcule ai face este imposibil să nu apară probleme. La toate măsurile puse în practică unde vor apărea probleme, lucrurile vor fi corectate”.

Anul 2025, cu peste 8% deficit. Ce spune despre o altă majorare de TVA

Întrebat referitor la o eventuală creștere de TVA de la 21 la 23%, premierul a precizat că „nu a exista o asemenea discuție. La HoReCa vom analiza în octombrie și vom decide dacă rămâne sau crește la cota standard. Despre alte creșteri nu s-a discutat. Trebuie să insistăm pe partea de reduceri de cheltuieli”.

„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. (...) Efectele (n. r. - măsurilor fiscale) vor fi pe anul viitor”, subliniază premierul. 

„Nu e vremea să facem o vânătoare de vrăjitoare, să căutăm vinovați pentru moștenirea dezastruoasă. Preocuparea e să facem ce trebuie pentru România, efectele se văd pentru că ne-am menținut ratingul de țară”, a mai spus premierul, întrebat dacă a cerut explicații în privința deficitului. 

Întrebat dacă pe cifrele prezentate, în reduceri vor fi incluse și companiile municipale și cluburile sportive ale primăriilor, șeful Guvernului a explicat că „ele se referă doar la aparatul propriu. Companiile au un regim separat și nu sunt incluse în această analiză”. 

Premierul a mai explicat că noile date prezentate vin în contextul în care propunerea inițială a Ministerului Dezvoltării era eronată:

„Când a apărut propunerea de reducere cu 25% a posturilor, lucrurile sunau bine. Dar eu sper că a fost o analiză eronată. Când vezi că nu ai nici o reacție trebuie să te întrebi de ce. Făcând o analiză reală și cinstită am constatat că propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a posturilor maxime era un fake, cu efecte nule”.

Președintele Nicușor Dan intervine în criza dintre coaliție și Ilie Bolojan / Sursa foto: zf.ro

Tensiuni majore între premier și liderii coaliției. Intervenție de urgență a președintelui Nicușor Dan

Premierul Ilie Bolojan a reluat avertismentul privind demisia sa, în contextul disputelor din interiorul coaliției guvernamentale legate de reforma administrației publice.

Ilie Bolojan a spus duminică, membrilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, că își dă demisia dacă PSD nu acceptă reformele simple. Iar luni, Ilie Bolojan, în cadrul ședinței PNL, a reiterat avertismentul și a amenințat cu demisia. „De marți să vă căutați un alt premier”, ar fi declarat el.

Pentru a găsi o soluție și a preveni o eventuală criză politică, președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat pe liderii partidelor din coaliție la Palatul Cotroceni, unde se vor discuta principalele măsuri de reducere a aparatului administrativ și alte reforme structurale asumate de Guvern.

O alta temă a discuțiilor este atmosfera din cadrul coaliției, dar și felul în care aceasta ar mai putea continua cu Ilie Bolojan prim-ministru, având în vedere avertismentele repetate ale liderului PNL că va demisiona de la șefia Executivului, lucru care va duce la căderea întregului Guvern. 

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni vor participa Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz. 

Sursele politice precizează că tensiunile din coaliție au fost generate de refuzul unor partide de a susține reducerile și restructurările propuse de premier, în timp ce Bolojan susține că reformele sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a administrației și pentru corectarea inechităților.

Întâlnirea de la Cotroceni va fi un test pentru capacitatea coaliției de a găsi consens și de a evita o criză guvernamentală la puțin peste două luni de la investirea guvernului Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan urmează să lămurească tensiunile din interiorul Guvernului și să explice deciziile care au dat peste cap „calmul” coaliției

În paralel, premierul va susține o conferință de presă la Palatul Victoria pentru a explica detaliile celor cinci proiecte de lege și pașii de implementare a reformei administrative. 

Conferința de presă a prim-ministrului Ilie Bolojan, în cadrul căreia va răspunde la întrebările jurnaliștilor, este programată să înceapă la ora 10:00, potrivit unui anunț al Palatului Victoria. 

Evenimentul vine după asumarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege, printre care se numără și proiectul privind eficientizarea activității autorităților administrative autonome. În cadrul conferinței, Bolojan va detalia măsurile de reformă, obiectivele și impactul acestora asupra aparatului administrativ și bugetului de stat.