Exclusiv „Trebuie dați afară cei angajați pe pile” - Un economist explică cum ar trebui aplicată reducerea cu 10% a anvelopei salariale la bugetari

Premierul Bolojan a propus o reducere cu până la 10% din anvelopa salarială la toate ministerele din 2026. Economistul Radu Nechita susține că modalitatea cea mai corectă pentru a face acest lucru este concedierea celor angajați pe pile și relații respectiv a celor care nu-și fac treaba.

Ilie Bolojan susține că nu va mai mări taxe, deci va trebui să controleze cheltuile. FOTO: Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că în pachetul de reformă în administrație, s-a prevăzut ca toate ministerele să aibă în vedere o reducere a cheltuielilor de până la 10% din anvelopa salarială, în 2026.

Acesta a precizat că asta nu înseamnă o reducere cu 10% a salariilor. „Anvelopa salarială” înseamnă totalul bugetului disponibil pentru plata salariilor într-o instituție și include: salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, contribuțiile angajatorului (în unele situații).

Bolojan a susținut că pentru a nu mai crește taxe este nevoie să se controleze cheltuielile.

„O componentă importantă sunt cheltuielile de personal. Anul trecut, când s-a format bugetul, s-a estimat o scădere de 5% a cheltuielilor de personal, dar, din păcate, am constatat la jumătatea anului, când am preluat guvernarea, că acestea crescuseră pe primul semestru cu 10%, deci de la 77 de miliarde la aproximativ 85 de miliarde. Doar după măsurile care au fost luate în luna iulie, au început să scadă cheltuielile cu salariile şi, de exemplu, în luna octombrie a acestui an, faţă de octombrie, anul trecut, este prima dată când ne-au scăzut cheltuielile cu 500 de milioane de lei, în loc de 14,2 miliarde cât a fost anul trecut fondul total de salarii în sector public, am ajuns acum la 13,7 miliarde”, a susținut premierul.

Guvernul și-a propus să mențină această linie şi în 2026.

„E greu să te apuci să faci excepții”

„În pachetul de reformă în administrație, s-a prevăzut această anvelopă de recomandare, ca toate ministerele să aibă în vedere, pe anul viitor, o reducere a cheltuielilor față de anul acesta, până la 10% din anvelopa salarială. Asta înseamnă că unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată că este personal excedentar, şi în multe locuri avem această situație, alții pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de cheltuieli, care să ţină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil”, a spus Ilie Bolojan, la Știrile ProTV.

Cu privire la eventuale excepții de la aceste măsuri, în contextul în care s-a vehiculat că spre exemplu Ministerul Educației și Cercetării nu vor trebui să facă aceste reduceri, premierul a declarat: „E greu să te apuci, să faci excepții şi toţi cei care suntem într-o funcție publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort. Adică să facă inclusiv scăderi salariale. Nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să-şi gestioneze cheltuielile de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-şi reorganizeze activitățile mai bine”.

Economist: „mesajul ar trebuie să fie, domnule, renunțăm la pile”

„Dacă vorbim despre reducerea fondului de salarii, atunci înseamnă că managementul universității, școlii și așa mai departe, poate să analizeze care sunt persoanele al căror aport e important și care sunt persoanele la care se poate renunța. Putem discuta despre o eficientizare prin renunțarea la posturile de care ne putem lipsi”, a explicat profesorul Radu Nechita, de la Facultatea de Ștudii Europene a UBB.

El a dat și un exemplu: „Dacă renunți la o persoană care a fost angajată la primărie pentru că e fina sau nepoata nuștiucui și renunți la serviciile ei imaginare, că era acolo numai ca să primească un salariu, este altceva, este un alt semnal: „domnule, renunțăm la pile, la cei care chiulesc, la cei care nu-și fac treaba etc”. Profesorul spune că acest semnal va avea efecte pozitive asupra celor care rămân care se vor gândi că trebuie să-și aducă contribuția la bunul mers al instituției.

În final, decizia cu privire la modul în care se va ajunge la economia de 10 % din anvelopa salarială va aparține conducerii diferitelor instituții vizate de aceste reduceri.

„Este un moment în care șefii de instituții trebuie să-și asume anumite responsabilități. Dar aici trebuie să fim foarte atenți, pentru că se vor putea face concedieri abuzive în raport cu persoana concediată, care după aceea va da în judecată instituția și va primi, dacă câștigă procesul, salarii retroactive. Au fost astfel de cazuri în care la schimbarea majorității parlamentare, s-a dorit schimbarea anumitor directori de deconcentrate, dar nu s-a respectat Codul muncii sau alte condiții prevăzute de lege”, a menționat Nechita.

„O tăiere generală ar nemulțumi pe toată lumea”

Există și varianta în care șeful de instituție să aleagă să facă o reducere generală de salarii cu 10%, pe modelul măsurilor luate în timpul premierului Emil Boc care în 2010 a tăiat 15% din pensii şi 25% din salariile din sistemul public.

„O astfel de soluție ar nemulțumi pe toată lumea. În momentul în care se taie de la toată lumea la fel, vor fi demotivați cei care performează. Ei se vor gândi că dacă nu există nicio distincție față de ceilalți angajați, de ce să facă ei mai mult decât ceilalți?”, spune profesorul.
El arată că deciziile vor fi luate în funcție de situația diferitelor instituții.

„Va fi în funcție de situație. În unele situații, managerul poate fi foarte îndatorat personalului care a văzut anumite lucruri care nu trebuiau neapărat văzute sau poate există o rețea de complicități și sinecuri, poate fi un aranjament de acest fel și atunci va decide să reducă de la toți”, a explicat el.

„Dacă facem excepții la Educație, Armată, Sănătate cine mai rămâne?”

În ceea ce privește, vehiculatele excepții de la măsurile de reducere pentru diferite domenii precum Educația, Sănătatea, Armata, Poliția, Nechita a susținut: „Și atunci ce rămâne?”

Profesorul a reluat discuția pe care a avut-o cu studenții în urmă cu câțiva ani, când făceau grevă profesorii: „M-au întrebat studenții ce părere am. I-am întrebat dacă ei ar putea să ne treacă pe toți profesorii care le-au predat pe două coloane: pe cei care ar vrea să rămânem în învățământ și pe cei care ne-ar vrea plecați din învățământ. Problema învățământului românesc e că diferențele de salarii dintre profesorii din coloana 1 și cei din coloana 2, dacă există, nu depind decât în foarte mică măsură de faptul că ești în coloana1 sau în coloană 2. Și atunci orice reformă care merge pe ideea că lumea câștigă la fel și nu pot da afară pe nimeni, n-are cum să fie un sistem viabil pe termen lung.”