Respiro bugetar pentru România: Comisia Europeană suspendă temporar procedura de deficit excesiv

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, printre care și România. 

CE a suspendat procedura de deficit excesiv pentru România și alte state până în vară. Foto arhivă

Cele nouă state pentru care a fost suspendată procedura de deficit excesiv sunt România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod sustenabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.

În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025. 

Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE să-şi ţină sub control bugetele. În teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a întâmplat niciodată.

Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României încă din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerințelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare. Între timp, tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au dus la deteriorarea situației bugetare în mai multe economii europene, astfel că procedura de deficit excesiv a fost declanșată și în Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia. Totodată, a crescut necesarul de investiții la nivel european în domenii precum protecția mediului, digitalizare sau apărare. În aceste condiții, autoritățile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menținerea limitelor privind datoria și deficitul public prevăzute în tratatele europene (respectiv 60% din PIB și 3% din PIB), dar oferă mai mult spațiu de manevră statelor membre pentru a-și ajusta dezechilibrele. Dar, pentru a beneficia de această derogare, autoritățile naționale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar și datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate crește la șapte ani dacă se angajează la reforme și investiții în domeniile menționate.

În cazul României, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit, după șapte luni din 2024, 4% din PIB (în condițiile în care ținta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru că, astfel, țara noastră are o nouă șansă să se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerințelor din societate, cu condiția ca planul pe care autoritățile îl vor elabora în acest scop să conțină obiective intermediare ferme, care să fie respectate.

Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană validează progresele României

Comisia Europeană confirmă că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene, a informat uylterior Ministerul Finanțelor, subliniind că procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, este menținută în stare de suspendare.

„Datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală care au fost luate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și aproximativ 6% în 2026”, a informat MF.

Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune pași suplimentari în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă, a explicat instituția.

„Evaluarea Comisiei Europene confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile. Este o reconfirmare a faptului că măsurile adoptate funcționează și produc efecte, iar acest progres protejează România de riscul pierderii fondurilor europene și întărește poziția noastră în cadrul Uniunii Europene.

Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere - elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori.

Acum, cu procedura de deficit excesiv menținută în stare de suspendare și fără sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung. Continuăm această direcție cu fermitate, pentru a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă și pentru a transforma progresul de azi într-un avantaj pentru viitorul României”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Trebuie reduse datoria publică și deficitele

Comisia subliniază că implementarea și atingerea țintelor fiscale rămân esențiale. România este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, susține ministerul, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitelor.

În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfășurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului (următorul termen: primăvară 2026 – final aprilie). La rândul său, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.

Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul ferm pentru continuarea ajustării fiscale, astfel încât datoria publică și deficitul să fie reduse în mod sustenabil în anii următori.

Planul de reducere a deficitului bugetar pe șapte ani

La finalul lunii octombrie 2024, proiecțiile privind datoria publică, publicate în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevede o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029.

Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).

„În contextul angajamentelor României de ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), începând cu anul 2029 proiecția datoriei publice se plasează pe o traiectorie descendentă. (...) Estimările indică o evoluție ascendentă a datoriei publice în PIB până în anul 2029, cu depășirea temporară a pragului de referință de 60% din PIB în perioada 2027-2031, corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată de o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041). Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB până în anul 2029 sunt determinate în principal de soldul primar structural, luând în considerare cheltuielile cu îmbătrânirea populației, iar înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă din anul 2030 se realizează pe fondul poziționării deficitului structural primar pe excedent. Până la sfârșitul orizontului de analiză, respectiv anul 2041, datoria publică se situează la un nivel sustenabil, sub 55% din PIB începând cu anul 2035 și respectiv sub 50% începând cu anul 2039”, se arată în Planul fiscal 2025 - 2031.

Potrivit acestuia, la determinarea proiecțiilor de datorie s-a avut în vedere și influența din cursul de schimb aferentă datoriei brute în valută, luând ca referință structura actuală pe valute, cu datoria denominată în valută de peste 50% din total datorie. Astfel, pe măsura consolidării fiscale și reducerea deficitului bugetar, finanțarea netă se va asigura, în principal, de pe piața internă, prin emiterea de datorie denominată în lei, conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale. „Drept urmare, estimările noastre pe perioada de analiză sunt de ușoară inversare a structurii actuale în favoarea datoriei denominate în monedă națională (54% începând cu anul 2030), comparativ cu ipotezele avute în vedere de CE de menținere constantă, până la sfârșitul perioadei de analiză, a structurii datoriei denominate în lei/valută aferente anului 2024”, se mai arată în documentul citat.

Important de menționat că datoria guvernamentală netă la sfârșitul anului 2023, reprezentând datorie publică brută diminuată cu activele financiare lichide ale administrației publice, a reprezentat 37,0% din PIB. „În acest sens, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea politicii de menținere a unei rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare. Aceste previziuni indică faptul că strategia de ajustare fiscală a României pe o perioadă de 7 ani, în contextul potențialului solid de creștere economică, asigură respectarea valorilor de referință privind deficitul bugetar și datoria publică prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) începând cu anul 2032 și menținerea datoriei publice la un nivel prudent și sustenabil pe termen lung.”, se arată în Planul Fiscal.