Primele 10 companii de stat intră în reformă. Guvernul pregătește un registru și conducere profesionistă până în 2026

10 companii de stat din transporturi și energie vor fi reformate, a anunțat luni vicepremierul Oana Gheorghiu, precizând că este un proiect pilot, dar că lista va fi extinsă în viitor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu. Foto Adevărul

Reforma companiilor de stat are ca obiective două direcţii prioritare, respectiv eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026 şi restructurarea a cel puţin trei companii până la 31 august 2026, a declarat luni vicepremierul Oana Gheorghiu, în cadrul unei conferinţe.

Joi vom avea conducerea statutară la AMEPIP

„Vom face un registru al companiilor de stat. Reforma nu este un exercițiu tehnic, ne-am propus să începem cu 10 companii cu care vom testa acest flux de lucru. Le vom selecta în urma discuțiilor cu ministerele Transporturilor (6 companii) și Energiei (4 companii). Procesul de selecție este în faza finală, pe 27 noiembrie vom avea conducerea statutară la AMEPIP, la energie avem termen până în martie 2026. Sunt 48 de companii care vor avea conducerile definitive până la 31 martie”, a afirmat oficialul.

Ea a spus că în acest moment există 1.502 de companii de stat. Dintre acestea 230 sunt companii centrale, iar 1272 sunt la nivel local.

„83 dintre companiile centrale concentrează cele mai mari pierderi istorice, de aproximativ 14 miliarde de lei”, a mai spus vicepremierul Oana Gheorghiu.

„Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curăţenie, de a face ordine şi de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetăţeanului, în serviciu public şi să nu producă pierderi. În acest moment avem ca şi companii de stat un număr de 1.502, este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realităţi pornim. Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o astăzi? Operaţionalizează acest Comitet naţional pentru reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul secretariatului general într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. Readuce încă o dată în atenţie AMPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, n.r.), care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar", a adăugat vicepremierul.

Registrul unic competează tabloul de bord al AMEPIP

Potrivit sursei citate, în cadrul comitetului s-a decis crearea unui registru unic al companiilor de stat, care are rolul de a da statului român "o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă".

„Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP, nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin SAF-T la Ministerul de Finanţe. Reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci un proces real, etapizat pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu 10 companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei şi şase din transporturi. Cam acestea sunt informaţiile principale despre ceea ce am discutat astăzi şi ceea ce am convenit astăzi în cadrul comitetului", a adăugat Oana Gheorghiu. 

Bolojan: „Companiile de stat care nu pot fi salvate trebuie închise”

Companiile de stat care nu pot fi salvate trebuie închise şi ele se află pe o listă întocmită recent, care este prioritară și va fi comunicată, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe în carer a explicat cauzele și efectele măsurilor de austeritate impuse.

„O problemă care a fost discutată în şedinţa de guvern de ieri, şi anume îmbunătăţirea gestionării companiilor de stat. Companiile de stat gestionează segmente importante din activitatea economică, energie, transporturi, alte zone, militar, producţie de armament. Şi de modul în care acestea sunt gestionate depind subvenţiile pe care le acordăm, care sunt miliarde de lei în fiecare an, depind pierderile pe care ei le înregistrează în fiecare an, care, din nou, sunt de miliarde de lei în fiecare an, şi de nevalorificarea unor active importante pe care, odată introduse în circuitul economic, companii private, autorităţi locale le-ar putea pune în valoare. Şi atunci am identificat un pachet de companii unde, atât de la nivel guvernamental, de la nivel de ministere, de la nivel de AMPIP, dar şi de la conducerile acestor companii, trebuie să intervenim ca începând de anul viitor, de la începutul anului, nu de la sfârşitul anului, cum am păţit anul acesta, să punem în practică planuri care să îmbunătăţească activitatea acestora", a afirmat Ilie Bolojan într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Premierul a precizat că "acele companii de stat care nu pot fi salvate trebuie închise".

„Cele care trebuie menţinute, dar au pierderi, trebuie să-şi reducă pierderile, trebuie să-şi îmbunătăţească serviciile, trebuie să facă reforme. Avem companii, 27, care sunt într-o situaţie dificilă, au capitaluri proprii negative. Doar anul trecut au avut pierderi de 1,2 miliarde şi mai acumulează din trecut încă 5 miliarde, peste 5 miliarde. Dacă nu vom interveni, vor rămâne în continuare o gaură neagră. Sunt pe o listă prioritară. Vi le vom comunica", a spus Bolojan.

El a adăugat că sunt „alte întreprinderi publice, care au pierderi sistematice".

„Sunt cam 83 de companii care au plăţi restante de 6,5 miliarde de lei, dintre care 30% sunt către bugetul de stat şi diferenţa - către parteneri, companii private şi aşa mai departe. E nevoie să intervenim în aceste companii pentru că ele beneficiază de subvenţii importante, doar în 2024 au încasat peste 8 miliarde de lei subvenţii. Fiecare leu care se economiseşte din aceste subvenţii l-am putea duce în Educaţie, Sănătate sau în alte investiţii", a explicat Bolojan.

Şeful Guvernului a menţionat că sunt companii de stat care nu au prezentat planurile de redresare.

„Nu şi-au prezentat nici pe anul acesta planurile. E greu de gândit cum sunt toleraţi. Şi nu vom intra în anul viitor fără să avem aceste planuri de restructurare încheiate în luna decembrie, în aşa fel încât să nu mai ajungem în această situaţie. De asemenea, avem societăţi mai mici, cu mai puţini salariaţi, care sunt în situaţia în care nu mai desfăşoară activităţi care au fost conforme obiectului lor de activitate de la înfiinţare şi care pot fi închise fără niciun fel de problemă, pentru că sunt doar o sursă de cheltuieli pentru buget", a susţinut el.

Premierul a precizat că listele de companii cu probleme au fost stabilite.

„Responsabilitatea va fi la fiecare minister care reprezintă autoritatea tutelară şi la un grup de lucru care va fi coordonat de doamna vicepremier Oana Gheorghiu. Reforma companiilor de stat este o necesitate şi trebuie să o facem şi va fi un element de bază inclusiv pe componenta de buget pentru anul următor", a declarat Bolojan.