Exclusiv Cheltuieli record în administrație. Deficitul bugetar crește, analiștii avertizează asupra impactului austerității

Datele din execuțiile bugetare pe lunile iunie și iulie, comparate de „Adevărul” au scos la iveală o majorare a deficitului bugetar, general de creșterea exagerată a cheltuielilor, inclusiv a celor de personal. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că era de așteptat un astfel de rezultat, generat de măsurile de austeritate care îngroapă creșterea economică.

Toate măsurile de austeritate „îngroapă” creșterea economică

Din datele comparate de „Adevărul” privind execuția bugetară pe primele 6 luni și din cele pe 7 luni, publicate de Ministerul de Finanțe în lunile iunie și iulie a rezultat următoare creșteri de venituri și cheltuieli, implicit creșterea deficitului bugetar cu 6,64 miliarde de lei într-o singură lună.

Această creștere a deficitului bugetar este rezultatul creșterii cheltuielilor publice cu 66,89 miliarde de lei, deși veniturile totale încasate de stat în luna iulie au fost cu 60,25 miliarde de lei mai mari decât cele din luna iunie

Deficit cu 6,64 miliarde lei mai mare într-o singură lună 

Astfel, deficitul bugetar a crescut de la 69,80 miliarde de lei în iunie, la 76,44 miliarde de lei în iulie, o creştere cu 6,64 miliarde de lei într-o singură lună.

Veniturile totale au crescut de la 310,52 miliarde de lei în iunie, la 370,77 miliarde de lei în iulie, o creștere cu 60,25 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat a crescut de la 380,32 miliarde de lei în iunie, la 447,21 miliarde de lei în iulie – creștere cu 66,89 miliarde de lei.

Coșea: Măsurile de austeritate vor crește și mai mult deficitul

Economistul Mircea Coșea spune că toate măsurile de austeritate luate de Coaliția de guvernare nu vor face altceva decât să crească și mai mult deficitul.

„Datele pe care mi le-ați prezentat sunt consecința măsurilor de austeritate. Toate măsurile luate și cele care se vor mai lua sunt de creștere a deficitului. Este o criză bugetară, nu una economică. Iar reducerea deficitului se poate face pe trei căi, practicate și de alte țări ca Germania, Spania și Portugalia: În primul rând trebuie eliberat de presiune mediul de afaceri, ca să poată aduce bani la buget. Nu să-l împovărezi prin creșterea taxelor, că-l bagi în faliment. În al doilea rând, trebuie stimulate investițiile. Ori la noi le-au blocat.

În al treilea rând, trebuie folosite fondurile externe, cum sunt cele europene, atragerea capitalului privat, folosirea banilor prin PNRR, care la noi însă sunt pierduți în loc să fie atrași. Aceste pierderi pot duce la o criză economică în viitor, în condițiile în care acum avem doar o criză bugetară”, a explicat economistul Mircea Coșea pentru „Adevărul”.

Întrebat ce ne așteaptă, Mircea Coșea a spus că nimic bun. „Toate aceste măsuri de austeritate vor duce la o scădere masivă a consumului, la creșterea inflației, la creșterea creditelor neperformante (adică acele împrumuturi care nu mai pot fi plătite de persoanele fizice - n. red.), la creșterea inputurilor. Nu ne putem aștepta la ă scădere a deficitului. Aceste măsuri nu ajută pe nimeni. Este nevoie de o politică de relansare economică. Nu mai ai ce să tai, nici de unde să tai din cheltuieli, este nevoie de relansare economică. Coaliția de guvernare ne duce la un deficit și mai mare”, a explicat economistul.

Radu Nechita: Căutăm austeritatea cu lupa în bugetul statului şi nu o găsim

La rândul său, economistul Radu Nechita a declarat pentru „Adevărul” că din analiza execuției bugetare pe primele șapte luni reiese că statul a avut venituri mai mari în 2025 decât în 2024, dar a și cheltuit mult mai mult.

„Căutăm austeritatea cu lupa în bugetul statului şi nu o găsim. Austeritatea se vede în bugetele contribuabililor, nu și în cel al statului. Cheltuielile totale au crescut cu 44 miliarde de lei, în timp ce veniturile au crescut cu doar 39 miliarde de lei. Se ronțăie din investiții și cresc cheltuielile de personal. Cheltuielile statului cresc mai mult și mai rapid decât veniturile”, a declarat pentru „Adevărul” econonistul Radu Nechita.

Păcăleala procentelor

„Dacă ne uităm la procente, am putea crede că stăm bine, pentru că veniturile au crescut cu 11,8% față de primele șapte luni ale anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 11,1%. Dar ia uitați-vă la cifre, să vedeți că nu e loc de niciun entuziasm”, a adăugat Nechita.

Ministerul Finanțelor a informat că execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în creștere cu 5,4 miliarde lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei).În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile,în sumã de 447,21 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

„Deficitul a crescut ușor în primele 7 luni și este în continuare la un nivel ridicat. Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratingului investițional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur. De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratãm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșire a economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.