Portițe bugetare. Cum se maschează cheltuielile de personal în administrațiile locale
0Premierul Ilie Bolojan a pus marți pe masă scenariul reducerilor masive în administrația locală. El spune că o scădere de 25% nu are efect real, pentru că taie doar din posturile vacante sau neînființate, în timp ce abia de la 40% în sus ar începe să dispară locuri de muncă ocupate de oameni. Reforma promite să elibereze bani pentru investiții, dar pune o presiune politică uriașă pe primari, care ar trebui să își concedieze angajații din aparatul propriu.
România are în administrația locală aproape 190.000 de posturi prevăzute prin lege, însă doar 128.884 sunt ocupate. Diferența, peste 60.000 de locuri vacante sau neînființate, explică de ce o reducere de 25% taie doar „pe hârtie”.
„Când reduci 25%, înseamnă că nu atingi nici un post ocupat, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Și atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, ne-am dat seama că, de fapt, facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care, ipotetic, n-au fost înființate, sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”, a declarat premierul.
De asemenea, el a invocat și disciplina financiară. Sunt primării care nu își pot susține din venituri proprii nici măcar salariile, ceea ce le transformă în structuri care există pentru angajați, nu pentru contribuabili. În lipsa unei corecții pe cheltuieli de personal, creșterile de venituri din taxe se topesc în aceeași structură supradimensionată. Reforma pe personal poate fi aplicată acum, în actuala arhitectură, dar o reorganizare teritorială are sens doar după 2028, după ce există date comparative și suport politic, conform declarațiilor sale.
Elena Calistru, specialist în bugete, a explicat pentru Adevărul: „După părerea mea, nu e o problemă de procent. De aici se rupe foarte mult firul discuției. Una e să tai 40% de la o primărie mare, cu populație de tip Iași, Craiova sau Cluj, și alta e la o primărie foarte mică. Din punctul meu de vedere, nu poți veni cu o soluție unică, bazată strict pe procent. Trebuie să stabilești niște ținte și la nivelul fiecărui județ să poți interveni de o manieră rațională”.
Problema cea mai mare, așa cum se vede și pe hartă, e că nu trebuie să vorbim doar de tăieri în nu știu câte locuri, explică ea. „Nu poți compara o comună cu 600 de locuitori cu un oraș de 300.000 de locuitori. Nu avem actualizată dimensiunea administrațiilor după ultimul recensământ. Multe ar trebui comasate, iar partea de personal trebuie modificată. Cred că asta se poate face doar uitându-ne mai în detaliu”, mai spune experta.
În opinia sa, un procent impus în mod mecanic nu rezolvă problema de fond, pentru că administrațiile găsesc întotdeauna portițe. „Exemplul cel mai la îndemână este Primăria Sectorului 3, unde au fost înființate numeroase companii municipale. Teoretic, posturile din aceste entități pot fi desființate, dar asta nu înseamnă că dispare și cheltuiala. Sumele care apăreau inițial la capitolul de personal pot fi transferate în alte zone, cum ar fi investițiile sau subvențiile. La fel de bine pot fi reîncadrate la categoria „bunuri și servicii”. De pildă, în loc să plătești direct polițiști locali din aparatul propriu, închei un contract cu o firmă privată, iar costul nu mai figurează la resurse umane, ci la achiziții. În acest mod, se pot găsi permanent soluții contabile prin care se evită, cel puțin pe hârtie, reducerile de personal cerute de Guvern”, argumentează Elena Calistru.
Specialista în bugete crede că dacă vrem cu adevărat reformă în administrația publică locală, trebuie să ne uităm la cum arată fiecare unitate administrativ-teritorială, pe baza celor mai recente date demografice, și abia apoi să intervenim.
„Există loc de optimizare și asta ar fi adevărata măsură. În plus, se poate interveni și asupra instituțiilor deconcentrate. Nu e obligatoriu ca ministerele să fie prezente în fiecare județ; putem avea structuri regionale. Asta ar ajuta inclusiv la absorbția fondurilor europene. Sunt moduri prin care poți gândi mai inteligent reforma, astfel încât să nu fie doar un procent negociat politic”, semnalează aceasta.
Se încarcă comentariile...
