CCR amână pentru sfârșitul anului decizia pe reforma pensiilor speciale, contestată de Înalta Curte
0Curtea Constituţională a Românei discutat, miercuri, 10 decembrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.
UPDATE 15:15 CCR a amânat decizia
Decizia privind reforma pensiilor speciale a fost amânată de CCR, după 5 ore de discuții. Noul termen este 28 decembrie.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a transmis Curtea Constituțională.
UPDATE Discuțiile au fost reluate la ora 13.30
Contestația Curții Supreme este analizată de mai mult de 3 ore. După o pauză, discuțiile au fost reluate la ora 13.30.
La finalul dezbaterilor de azi, cei nouă judecători constituționali vor vota dacă sesizarea ÎCCJ este admisă (cu alte cuvinte, legea lui Bolojan pică) sau respinsă (adică legea lui Bolojan merge mai departe spre promulgare la președintele României).
Cine sunt cei nouă judecători ai Curții Constituționale care analizează sesizarea ÎCCJ
Simina Tănăsescu, președinta CCR – fost profesor la Facultatea de Drept a Universității din București și, ulterior, consilier prezidențial după alegerea lui Klaus Iohannis. În 2019, a fost numită judecător constituțional de către președinte, iar în iulie 2025 a fost aleasă președinta CCR pentru un mandat de trei ani.
Gheorghe Stan – numit în 2019 de Camera Deputaților la propunerea PSD, a condus anterior Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).
Cristian Deliorga – judecător al CCR din 2019, desemnat de Senat la propunerea PSD. A fost procuror între 1982 și 2006 în Constanța, apoi judecător. Este cunoscut pentru condamnarea lui Mircea Băsescu.
Laura-Iulia Scântei – fost notar și senator PNL, a fost numită în 2022 de Senat în funcția de judecător constituțional la propunerea liberalilor.
Bogdan Licu – membru al CCR din 2022, numit de Camera Deputaților la propunerea PSD. A ocupat funcții importante în Ministerul Public, printre care prim-adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general și procuror general delegat.
Mihaela Ciochină – numită în 2022 de președintele Klaus Iohannis. Anterior, între 2015 și 2022, a fost consilier prezidențial. Înainte de această funcție, a lucrat în cadrul Senatului României.
Marian Busuioc – numit în iulie 2025 de Senat la propunerea PSD. În ultimii 15 ani a ocupat funcții de conducere în instituții precum Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a fost secretar general al Guvernului.
Csaba Asztalos – membru al CNCD încă de la înființare, în 2002, și președinte al instituției în mai multe mandate. A fost consilier al lui Marko Bela pe probleme privind combaterea discriminării și, în iulie 2025, a fost numit judecător CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul UDMR.
Dacian Cosmin Dragoș – profesor la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, numit de președintele Nicușor Dan la CCR. A condus Consiliul Național de Etică în două mandate și a demisionat în semn de protest după verdictul prin care Consiliul a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat, contrar concluziilor UBB.
UPDATE Judecătorii CCR nu au o opinie conturată
Judecătorii CCR nu au o opinie conturată pe pensiile magistraților și așteaptă să ajungă la una majoritară și argumentată în urma dezbaterilor din ședință, potrivit Antena3.
În cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, atunci nu se vor pronunța azi pe acest proiect.
Într-o astfel de situație, judecătorii vor da totuși un termen foarte scurt pentru următoarea ședință, posibil chiar joi, potrivit surselor citate.
Sesizarea ICCJ
Vinerea trecută, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.
Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii. Cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR.
Potrivit judecătorilor ÎCCJ, proiectul prezinte „lacune normative, încalcă standardele internaționale, iar caracterul de urgență al acestuia nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”.
„Proiectul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituțional”, a declarat Victor Alistar, purtător de cuvânt de la Înalta Curte.
De asemenea, potrivit ÎCCJ, legea creează „o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia sunt singurii care au statut constituțional garantat”.
Judecătorii consideră că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).
Vârsta de pensionare a magistraților în România vs. alte țări UE
În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de 60 de ani, dar numai dacă îndeplinesc condiția de vechime minimă de 25 de ani în funcțiile de judecător sau procuror. Această regulă permite obținerea unei pensii de serviciu de 80% din baza de calcul, conform legii 282 din 19 octombrie 2023.
Potrivit unei analize realizate de Factual, aceste condiții sunt diferite față de cele din orice alt stat membru al Uniunii Europene.
Analiza confirmă afirmația premierului Bolojan, care a arătat că magistrații nu se pot pensiona mai devreme de 65 de ani în niciun alt stat din Uniunea Europeană. Șase state permit pensionarea la 70 de ani, iar alte 20 la vârsta de 65 de ani. România este singurul stat care permite pensionarea la 47 de ani.
Alte condiții de pensionare avantajoase pentru magistrați
Dincolo de condițiile de pensionare, mai devreme decât în cazul altor profesii, magistrații beneficiază și de pensii calculate la nivelul a 80% din ultimul salariu brut obținut.
Potrivit proiectului Guvernului Bolojan, ar urma să scadă veniturile acestei categorii profesionale și să crească vârsta de pensionare la 65 de ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un aviz pentru noua inițiativă, însă negativ.
Proiectul instituie condiția vechimii în muncă de cel puțin 35 de ani, context în care fiecare generație va ieși la pensie treptat, mai târziu cu un an. Acesta mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
După asumarea proiectului în Parlament, Opoziția are posibilitatea de a depune moțiune de cenzură și de a sesiza CCR. Inițiativa poate fi contestată și de către magistrați – precedentul proiect a fost atacat la Curtea Constituțională de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Amintim că, proiectul anterior propus de Cabinetul Bolojan, ce prevedea pensii în cuantum de 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 10 ani pentru creșterea vârstei de pensionare, a fost respins de judecătorii constituționali pe motiv că nu avea avizul CSM.
Care ar fi pensia corectă pentru un magistrat în viziunea lui Ilie Bolojan
În noiembrie, premierul Ilie Bolojan explica, în privința pensiilor magistraților, că nivelul actual – echivalentul a 80% din ultimul salariu brut – este „anormal” raportat la sistemul contributiv și la principiul echității.
„Vreau să vă gândiți că o pensie cu care astăzi se pensionează un magistrat este aproape 5.000 de euro. Dar gândiți-vă că o pensie medie în România este 500... 550-600 de euro astăzi. Este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură, și atunci aceste lucruri, că îmi place, că nu îmi place, trebuie să fie corectate. E o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât”, a spus Ilie Bolojan la Euronews.
Potrivit propunerii sale de atunci, pensia ar trebui fie redusă la 70% din ultimul salariu, adică aproximativ 3.500 de euro net, din care se va aplica CASS-ul de 10%, rezultând o pensie medie de circa 3.200 de euro net lunar.
„Este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat. Gândiți-vă că este o pensie pe care foarte puțini români o încasează după o viață de muncă de 40 de ani, de 35 de ani, și așa mai departe, care se bazează pe contributivitate și, oricum am spune, la ceea ce este astăzi în România, este o pensie care asigură oricum o bătrânețe decentă, ca să nu spun mai mult de atât”, a conchis Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a explicat că România nu mai poate susține, din punct de vedere social și economic, pensionări la vârste de 48-50 de ani:
„Doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani sunt activi pe piața muncii, deși această categorie ar trebui să fie implicată în activitatea economică. Țara noastră este pe penultimul loc în Europa la populația activă în economie pe această categorie de vârstă. Dacă vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, acești bani trebuie colectați de la oamenii care lucrează. Dacă vrem să punem economia pe baze sănătoase, trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie, avem doar jumătate în economie.”
Ministrul Investițiilor a acuzat CSM că se pronunță pe teme care țin strict de responsabilitatea Executivului
După ce vicepreședintelui CSM, Claudiu Sandu a afirmat, în noiembrie, că politicienii mint în legătură cu jaloanele din PNRR, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a respins ferm aceste acuzații.
Ministrul a spus că CSM se pronunță pe teme care țin strict de responsabilitatea Executivului și că instituția nu are atribuții în stabilirea politicii salariale.
Dragoș Pîslaru a subliniat că ministerul de resort este singura instituție în contact direct cu Comisia Europeană pe jaloanele din PNRR și că magistrații nu pot cunoaște poziția Bruxelles-ului mai bine decât ministerul care gestionează întregul program.
El a adăugat că, în ultima perioadă, CSM a intervenit frecvent în spațiul public pe subiecte ce depășesc separația puterilor.
Ministrul a afirmat că mesajele în care Consiliul acuză Guvernul că ar minți opinia publică nu sunt compatibile cu rolul constituțional al instituției și că declarațiile nu ajută la menținerea încrederii în sistemul judiciar, iardiscursul CSM nu reflectă responsabilitatea pe care instituția o are în societate.
„Dubla măsură a politicienilor doare mai tare decât gaura bugetară”
De altfel, în noiembrie, Comunitatea Declic, alături de „Corupția Ucide” și „Inițiativa România”, a organizat, în Piața Victoriei, un protest sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”. Acțiuni similare vor fi și în alte orașe din țară.
Principala solicitarea a fost o reformă reală a pensiilor speciale, prin aplicarea principiului contributivității pentru toate pensiile din România, potrivit
„Dubla măsură a politicienilor doare mai tare decât gaura bugetară. Guvernul și președintele se roagă de magistrați să accepte pensii de 'doar' 15 ori mai mari decât pensia medie din România, în timp ce oamenii obișnuiți au fost nevoiți să suporte măsurile 'anticriză' de îndată. Executivul are răbdare cu magistrații cărora le acordă o tranziție de 10 - 15 ani până la implementarea legii, în timp pensionarii obișnuiți au aflat de la o lună la alta că rămân fără 10% din pensii. Asta nu e reformă, e protejarea privilegiilor”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic pentru declanșarea unui referendum pentru eliminarea pensiilor speciale, potrivit comunicatului.
Guvernul Bolojan a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor
Amintim și că Guvernul Bolojan a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului.
Magistrații au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Atunci, CCR a motivat că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Se încarcă comentariile...
