economie - ultimele știri

Pandemia de COVID-19 a adus munca hibridă. Războiul din Iran ar putea deschide calea către un weekend de trei zile — iar, de această dată, experții cred că schimbarea ar putea deveni permanentă.

Fostul nominalizat pentru conducerea principalului organism de statistică spune că inflația era „mai mare decât se credea” chiar înainte de conflict.

Președinta Parlamentului European a transmis un mesaj ferm liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European punând accent pe necesitatea unor reforme economice curajoase.

Autoritățile egiptene impun măsuri drastice de economisire a energiei, pe fondul exploziei prețurilor la combustibili generată de conflictul din Iran.

Întâlnirea recentă dintre președinții României și Ucrainei a subliniat consolidarea parteneriatului Kiev-București și rolul tot mai important al României în securitatea regională, scrie Atlantic Council.

Războiul cu Iranul riscă să provoace cea mai severă criză economică din ultimele decenii pentru statele din Golful Persic.

Economia românească nu duce lipsă de investiții. Problema este cât din valoarea pe care acestea o generează rămâne în interiorul economiei.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică de ce nicio forță nu poate asigura 100% securitatea navelor în strâmtoarea Hormuz, în pofida superiorității americanilor. Din această cauză, traficul va continua să fie tulburat, iar prețurile carburanților și a gazelor ar continua să crească.

China a stabilit o țintă de creștere a produsului intern brut (PIB) de 4,5–5%, cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, în timp ce autoritățile încearcă să adapteze economia la un ritm de dezvoltare mai lent și la provocări interne și externe tot mai complexe, scrie The Guardian.

Guvernul de la Beijing se pregătește să reducă ținta oficială de creștere a PIB pentru 2026, posibil la 4,5–5%, potrivit Bloomberg.

Guvernul întârzie adoptarea Legii bugetului de stat, urmând ca proiectul să ajungă pe masa Parlamentului abia în luna martie. Deși legea prevede un termen clar, întârzierea nu este o premieră.

Tot mai multe companii rusești solicită ajutor financiar și facilități fiscale din partea statului, într-un moment în care Kremlinul se confruntă cu un deficit bugetar record, pe fondul războiului din Ucraina, relatează Bloomberg.

Industria europeană dă semne de sufocare, iar liderii de la vârful Uniunii încep să spună răspicat ceea ce până nu demult era rostit doar în șoaptă: fără energie mai ieftină și reguli mai puțin împovărătoare, competitivitatea Europei riscă să devină doar un slogan.

Anul acesta este unul în care se va schimba paradigma dezvoltării României şi se va muta accentul de pe o economie bazată pe consum pe o economie bazată pe investiţii masive şi valoare adăugată, a afirmat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

În pofida sancțiunilor occidentale, a scăderii veniturilor din petrol și gaze și a epuizării accelerate a rezervelor statului, economia Federației Ruse nu se află încă în colaps.

Aproape 70% dintre români cer condiții mai avantajoase în UE, conform unui sondaj INSCOP Research. Rezultatele indică o trecere către un sprijin condiționat de beneficii economice, pe fondul ascensiunii populismului și al absenței unui proiect de țară clar din partea partidelor tradiționale.

În ianuarie 2026, România se trezește în mijlocul unui joc geopolitic periculos. Invitată să facă parte din controversatul „Consiliu pentru Pace” propus de Donald Trump, conducerea de la București ezită.

Economia Statelor Unite a înregistrat în perioada iulie–septembrie 2025 cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani, susținut în principal de majorarea cheltuielilor de consum, potrivit datelor revizuite publicate joi de Departamentul american al Comerțului.

Jumătate dintre români nu sunt îngrijorați de o vecinătate cu Rusia și ar vrea o relație economică mai apropiată cu rușii, iar oficialii români par să se îndrepte în această direcție prin non-acțiune.

Ideea unei Rusii invincibile, capabile să poarte un război de uzură la nesfârșit, este una dintre narațiunile-cheie ale propagandei Kremlinului.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, Bogdan Călinescu, directorul IREF din Paris, demontează miturile revoluției bolivariene și explică, cu cifre și exemple elocvente, cum socialismul de stat a transformat o națiune capitalistă dezvoltată într-o ruină.

În dezbaterea tot mai prezentă despre faptul că SUA și China accelerează economic, iar Europa pare să rămână în urmă, actorul și regizorul Dragoș Călin aduce o perspectivă nouă: poate că Europa nu pierde o cursă, ci refuză un anumit tip de cursă.

România a încheiat 2025 nu doar cu un deficit bugetar uriaș, cel mai mare din UE, ci și cu un deficit de cont enorm, care îi dezechilibrează și mai mult fragila economie. Cristian Păun, profesor la ASE București, avertizează că economia României intră într-o spirală periculoasă.

Analistul economic Iancu Guda a explicat că noile măsuri privind recuperarea datoriilor fiscale nu vizează firmele mici, ci doar un segment foarte restrâns al mediului de afaceri.

România traversează o perioadă complicată din punct de vedere economic, marcată de măsuri importante de austeritate, ale căror efecte pozitive încep să se vadă în cifrele publicate de statistica oficială.

Înainte să tratăm corupția ca „boala originară” și să sperăm că restul se aliniază, trebuie să tratăm incompetența statului, susține economistul Sebastian Buhai, într-un eseu cu reflecții de final de an despre România.

România va intra în 2026 cu taxe și impozite mai mari, dar este puțin probabil ca în viitorul an să se mizeze pe o creștere nouă a TVA. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, avertizează că o nouă creștere a TVA va cauza doar probleme.

Astrologul Sanda Ionescu oferă o analiză completă pentru anul 2026, la Interviurile Adevărul, avertizând că acesta va fi un an extrem de provocator pentru România și pentru întreaga lume, mult mai dificil decât 2025.

Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat public majorările de cheltuieli aprobate pentru bugetul Camerei Deputaților, susținând că, în ciuda discursului oficial privind austeritatea, cheltuielile statului continuă să crească semnificativ.

În 2005, la București, Daniel Dines și Marius Tîrcă fondau compania UiPath, care valorează azi aproape zece miliarde de dolari, angajează 4.000 de oameni în toată lumea și are sediul la New York. Daniel Dines este președinte și CEO al companiei.

Mircea Coșea, profesor doctor în Economie și fost viceprim-ministru al României, a murit joi, 18 decembrie, la vârsta de 83 de ani. De-a lungul ultimelor trei decenii, acesta a fost una dintre vocile cunoscute ale economiei românești.

Președintele SUA susține că a moștenit „un dezastru” și că economia este pe drumul redresării, în timp ce sondajele arată o creștere a nemulțumirii legate de costul vieții.

Premierul Ilie Bolojan a criticat modul în care funcționează sistemul românesc de învățământ, afirmând că acesta este „total decuplat” de realitatea economică și de nevoile pieței muncii.

România profund ideologizată și polarizată navighează pe ape tulburi, iar implicațiile politice, geopolitice, economice și sociale sunt uriașe, avertizează politologul Paul Aligică. Iar realitatea nu ne iartă — schimbările radicale care vor veni urmând să ne găsească complet nepregătiți.

România se laudă cu realizările sale, dar este din multe puncte de vedere un contraexemplu în Uniunea Europeană. Pe lângă sărăcia mare, inflația uriașă și deficitul enorm, România e acum ultima și la capitolul recuperării impozitului pe profit.

Guvernul a făcut pași importanți pentru echilibrarea bugetului și reducerea deficitului bugetar, estimat la 8,4% la finalul acestui an, nivel stabilit în acord cu Comisia Europeană, a declarat președintele UDMR.

Tiraspolul reintroduce starea de urgență în economie, iar decretul ce prevede acest lucru urmează să fie semnat în curând de liderul separatist Vadim Krasnoselski, conform presei din regiunea separatistă transnistreană.

Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România.

Există o linie de demarcație clară, care separă societățile care stagnează de cele care evoluează. Mă refer la libertatea inițiativei private.

Au început să apară semne bune pentru economia României, remarcă economistul Cristi Tudorescu, însă tot el avertizează că mai există provocări la care guvernul nu a găsit încă rezolvarea. Cu toate acestea, există posibilitatea ca deficitul să scadă cu două procente în 2026, crede expertul.

PrEuropa refuză să-și recunoască declinul, deși datele îl arată clar, susține profesorul Bogdan Glăvan. În opinia sa, continentul a abandonat valorile care i-au adus prosperitatea, înlocuindu-le cu hiper-reglementare și planificare centralizată, ceea ce a accelerat alunecarea spre irelevanță.

Propunerea ministrului Agriculturii pentru plafonarea prețurilor alimentelor este criticată de analistul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că departe de a preveni creșterea prețurilor alimentelor, noua măsură ar aduce dezechilibre și mai grave și ar putea să conducă la efecte contrare.

Economistul Andrei Caramitru caută câteva explicații pentru creșterea valului de frustare și violență în societatea românească.

În fiecare zi indiferent de anotimp la margine de stradă la Frankfurt are loc un ritual mut. Bărbați din România și Moldova cu brațele gata de lucru sar rapid într-un camion care apare ca o promisiune efemeră de câștig.

Gigantul american Estée Lauder, unul dintre cele mai mari nume din industria cosmeticelor la nivel mondial, își închide centrul global de tehnologie deschis în București în aprilie 2023.

Creșterea prețurilor combustibililor și a energiei ne duce încet, dar sigur la sapă de lemn. Pe acest fond, datoria României urcă cu 30 miliarde lei într-o singură lună și trece de pragul de 58% din PIB. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lucrurile nu evoluează în direcția bună.

Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%.

Acordul UE–Mercosur ar putea marca cea mai amplă liberalizare a comerțului european din ultimele decenii. Bruxelles mizează pe consolidarea influenței sale economice în America de Sud, iar România ar putea câștiga prin extinderea exporturilor industriale și agricole.

Cunoscutul consultant financiar Cristi Tudorescu dă câteva exemple de mari companii, unele dintre ele multinaționale, puse pe fugă de noile biruri impuse de guvern.

Războiul din Ucraina se transformă într-o farsă. Dar, în spatele acestei cortine, adevărata disperare a Rusiei este din ce în ce mai vizibilă.

Economistul Andrei Caramitru susține că România ar avea nevoie de o reformă la fel ca cea prin care a trecut Argentina, stat aflat nu demult în pragul falimentului, dar azi „vindecat”.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, aflat în vizită oficială la București, a transmis un mesaj autorităților române: România trebuie să-și corecteze urgent derapajele fiscale, în contextul unui deficit bugetar „foarte mare”.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezidat luni, la București, reuniunea CESEC – Grupul la nivel înalt pentru conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud-Est, alături de Comisarul European pentru Energie, Dan Jørgensen.

Cluj-Napoca își consolidează poziția de lider urban al României, devansând capitala la educație, calitatea vieții și inovație, în timp ce Bucureștiul rămâne puternic doar la capitolul economie.

Pe Reddit, în comunitatea r/Europe, utilizatorii discută tot mai des despre o realitate confirmată și de datele Fondului Monetar Internațional: Europa își pierde treptat greutatea economică.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România se confruntă cu o gravă problemă economică generată de lipsa forței de muncă active, arătând că țara noastră este, după Italia, cea mai slab reprezentată în Uniunea Europeană la categoria de vârstă 55-64 de ani.

Economistul Iancu Guda a remarcat că în perioada iunie – august s-au înființat cele mai multe noi afaceri (SRL) față de orice alte 3 luni consecutive din istoria de după ‘89. Doar aceste companii au creat peste 20.000 locuri de muncă, ceea ce reflectă gradul de încredere în economie.

În toamna anului 2025, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat mobilizarea a două milioane de rezerviști, permițând desfășurarea acestora în afara granițelor țării.

Kremlinul a respins afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora economia Rusiei este pe punctul de a se prăbuși.

Andrei Caramitru insistă că e nevoie de măsuri urgente pentru a evita intrarea în faliment a României. Economistul propune un set de măsuri despre care spune că ar trebui discutate cât mai curând în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.