Canicula topește economia Europei: Statele UE ar putea pierde 180 de miliarde de euro din cauza temperaturilor extreme

Vara extrem de călduroasă ar urma să coste economia Uniunii Europene 180 de miliarde de euro în acest an, echivalentul a aproximativ 1% din PIB. Asta înseamnă, practic, întreaga creștere economică pe care blocul comunitar era estimat să o înregistreze în 2026, potrivit unei noi analize, transmite POLITICO.

Căldura extremă afectează economia UE FOTO Shutterstock

Franța ar putea pierde 1,4 puncte procentuale din creșterea economică, suficient pentru a împinge economia țării într-o contracție de 0,6%, în timp ce un impact de 0,8 puncte procentuale ar putea aproape să anuleze expansiunea economică estimată pentru Țările de Jos.

„Rezultatul nu este pur și simplu că «țările cu cele mai ridicate temperaturi pierd cel mai mult»”, se arată într-o analiză realizată de Triodos Bank. „Spania și Italia au cea mai mare expunere fizică și înregistrează, în termeni absoluți, cele mai multe zile caniculare, însă deceniile de adaptare la temperaturi ridicate înseamnă că efectul marginal al unei singure zile foarte călduroase este relativ redus.”

Cel mai mare impact negativ este așteptat din cauza dificultăților cu care se confruntă oamenii în a munci în condiții de căldură extremă. Triodos estimează că pierderile de productivitate a muncii ar putea reduce singure PIB-ul UE cu aproximativ 0,6%, în timp ce producția agricolă ar putea scădea cu între 3% și 7%.

„La prima vedere, acest lucru ar putea părea modest, însă este exact nivelul creșterii economice preconizate pentru UE în acest an”, a transmis banca în legătură cu pierderile totale de 180 de miliarde de euro.

Iar vara nu s-a încheiat. Franța și Marea Britanie se pregătesc în această săptămână pentru al cincilea val de căldură al sezonului, cu temperaturi care se apropie de 40 de grade Celsius în sud-estul Franței și valori de până la 36 de grade prognozate în Marea Britanie.

Costurile se acumulează deja și dincolo de impactul asupra PIB-ului. POLITICO estimează că există cel puțin 14.000 de decese suplimentare în cele șase țări europene cel mai grav afectate, în timpul valului de căldură record din perioada de la jumătatea lunii iunie până la începutul lunii iulie.

Seceta a afectat puternic și sistemul energetic european. Nivelul scăzut al apei Dunării din ultimele săptămâni a determinat reducerea semnificativă a producției centralei nucleare Paks din Ungaria și a obligat România să spargă o porțiune de stâncă pentru a devia apa către ultimul său reactor nuclear aflat în funcțiune. Navele care circulă pe Rin și Dunăre au fost nevoite să navigheze cu încărcături reduse.

În Austria, seceta a provocat pierderi estimate la un miliard de euro în agricultură, potrivit Austrian Hail Insurance, după ce unele regiuni au primit, de la jumătatea lunii iunie, cu peste 75% mai puține precipitații decât în mod normal.

Triodos a avertizat că această vară nu trebuie tratată drept un fenomen excepțional, susținând că temperaturile extreme „ar putea deveni structurale” pe măsură ce planeta se încălzește. Totuși, guvernele pot reduce amploarea efectelor prin măsuri precum irigațiile, izolarea clădirilor, sistemele de răcire și modificarea programului de lucru, a precizat banca.

„Fiecare an în care ne adaptăm fără să reducem cauzele schimbărilor climatice este un an împrumutat de la un viitor cu temperaturi și mai ridicate.”