Analiză Ce cântărește Fitch înaintea verdictului privind România. Economist: „Revenirea după un downgrade durează foarte mult”

România traversează o săptămână extrem de importantă din punct de vedere economic. În timp ce Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară pentru a adopta proiectele de lege necesare deblocării a 3,5 miliarde de euro din PNRR, pe 31 iulie, agenția Fitch va publica o nouă evaluare a ratingului suveran, într-un moment în care țara se află deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru stat și ar transmite un semnal negativ investitorilor internaționali. Economistul Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice, explică pentru „Adevărul” că riscul există, dar este considerabil mai redus decât în urmă cu câteva luni, în principal datorită consolidării fiscale și stabilizării unor indicatori macroeconomici.

Fitch va publica vineri o nouă evaluare a ratingului suveran al României. FOTO: Reuters

România este evaluată în prezent la limita inferioară a categoriei „investment grade” de toate cele trei mari agenții de rating, Fitch, Moody's și Standard & Poor's. O coborâre cu o singură treaptă ar muta țara în categoria obligațiunilor speculative, ceea ce ar însemna împrumuturi mai scumpe pentru stat și dificultăți suplimentare în finanțarea deficitului bugetar.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că autoritățile au transmis toate datele solicitate de agențiile de rating, însă admite că scenariul unei retrogradări nu poate fi exclus complet.

„Ministerul de Finanțe a prezentat toate datele pe care le avem la dispoziție, inclusiv ultima execuție, detaliat către toate agențiile de rating. Am prezentat argumente serioase pentru care România merită să-și mențină ratingul. Am făcut tot ce ține de noi la nivel tehnic, astfel încât România să nu fie retrogradată, dar nu exclud acest risc, încă există. O să vedem raportul Fitch de săptămână aceasta și raportul Moody's de săptămâna viitoare. Este foarte important raportul Fitch care se va publica în această săptămână”, a explicat Alexandru Nazare.

Adrian Mitroi: „Probabilitatea unei retrogradări este foarte mică”

Profesorul de la ASE spune că percepția sa asupra riscului s-a schimbat în ultimele luni. Dacă la începutul anului vedea o probabilitate mai mare ca România să piardă statutul recomandat investițiilor, între timp evoluția deficitului bugetar și măsurile de consolidare fiscală au schimbat perspectiva. În opinia sa, acestea reprezintă principalul argument pe care Guvernul îl poate aduce în fața agențiilor de rating.

„Riscul ca România să fie retrogradată există, dar eu îi dau o probabilitate foarte mică. Mult mai mică decât aș fi făcut-o în urmă cu câteva luni. În primul rând, reducerea deficitului la aproximativ 2% reprezintă o realizare foarte bună și cred că este principalul argument pe care îl are Guvernul în acest moment”, a explicat Adrian Mitroi.

Adrian Mitroi spune că marile agenții de rating analizează economia românească într-un context mult mai larg decât cel al deficitului bugetar. Pe lângă indicatorii fiscali, sunt luate în calcul evoluțiile geopolitice, costurile energiei, nivelul dobânzilor și stabilitatea monedei naționale. În opinia sa, faptul că leul și-a păstrat stabilitatea într-o perioadă atât de complicată reprezintă un argument important în favoarea României.

„Experții financiari privesc România printr-o matrice în care incertitudinea politică este doar unul dintre elemente. Există și argumente externe care explică slăbiciunile economiei, contextul geopolitic, războiul, energia scumpă și toate tensiunile din regiune. În același timp, dobânzile sunt ridicate, iar leul a rămas o monedă stabilă, în special raportat la euro. Faptul că am reușit să menținem această stabilitate este, în sine, o realizare”, a subliniat economistul.

Profesorul de la ASE apreciază că, dintre cele trei mari agenții, Fitch are în mod tradițional o abordare mai echilibrată. Chiar și așa, spune el, o retrogradare este o decizie excepțională, care presupune argumente foarte solide și produce efecte pe termen lung asupra unei economii.

„Fitch este, într-adevăr, cea mai echilibrată dintre marile agenții de rating. Cele americane sunt, în general, mai dure. Totuși, când vine vorba despre un downgrade, toate marile agenții tind să se miște în aceeași direcție și au nevoie de argumente foarte solide. O retrogradare este o decizie cu efecte importante și pe termen lung, iar revenirea după un downgrade durează foarte mult”, a explicat Adrian Mitroi.

Economia plătește costul consolidării fiscale

Chiar dacă vede puține șanse ca România să fie retrogradată în această etapă, economistul spune că efectele consolidării fiscale sunt deja vizibile. Încetinirea economiei și intrarea în recesiune tehnică reprezintă, în opinia sa, consecințe aproape inevitabile ale reducerii deficitului bugetar într-un context internațional dificil.

„Suntem într-o recesiune tehnică, dar era aproape inevitabil. După o consolidare fiscală de 1,5 sau 2% din PIB, era greu de imaginat că economia nu va încetini. Avem dobânzi mari, sectoare aflate în regres, cum este industria auto, un context internațional dificil și costuri ridicate la energie”, a explicat Adrian Mitroi.

Același context explică și de ce Banca Națională nu poate începe încă reducerea dobânzilor de politică monetară. Deși economia și finanțarea deficitului ar avea nevoie de costuri mai mici de împrumut, presiunile inflaționiste obligă banca centrală să rămână prudentă.

„Din păcate, Banca Națională nu a putut reduce dobânzile în acest an din cauza presiunilor inflaționiste. Din experiența sa, banca are nevoie de câteva trimestre pentru a fi convinsă că poate începe un ciclu de relaxare monetară. O reducere de 0,25 puncte procentuale ar fi doar un semnal de schimbare de direcție. Economia și finanțarea deficitului ar avea nevoie de dobânzi mult mai mici, dar acest lucru nu este posibil cât timp există atâta incertitudine privind inflația”, a subliniat economistul.

Motorina și toamna bugetară, cele mai mari riscuri

În opinia profesorului de la ASE, unul dintre indicatorii care trebuie urmăriți cu cea mai mare atenție în perioada următoare este prețul motorinei, deoarece acesta influențează rapid costurile de transport și, implicit, majoritatea indicatorilor macroeconomici.

„Sper să nu avem și problema unei noi scumpiri a motorinei, pentru că acesta este indicatorul care se transmite imediat în toți ceilalți indicatori macroeconomici. Din punctul meu de vedere, prețul motorinei este primul indicator la care trebuie să ne uităm”, a explicat Adrian Mitroi.

Chiar dacă raportul Fitch ar fi favorabil, economistul avertizează că Guvernul nu ar trebui să considere acest lucru drept un semnal că dificultățile economice au trecut. Consolidarea fiscală va continua să producă efecte, iar relaxarea politicii monetare este puțin probabilă pe termen scurt.

„Dacă Guvernul reușește să gestioneze aceste riscuri, poate intra în toamnă cu argumente solide și în fața celorlalte agenții de rating. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Nu înseamnă că vom ieși rapid din recesiune sau că dobânzile vor scădea în curând. Cred că vom mai rămâne o perioadă în această situație economică”, a subliniat economistul.

Legea salarizării și cheltuielile bugetare rămân testele Guvernului

Pe lângă provocările legate de ratingul de țară, Adrian Mitroi consideră că executivul trebuie să gestioneze cu prudență și presiunile interne privind salariile și angajările din sectorul public. În opinia sa, există domenii unde deblocarea posturilor este justificată, însă reforma salarizării rămâne incompletă și insuficient fundamentată.

„Discuția despre deblocarea posturilor din sănătate mi se pare rezonabilă. Șapte mii de posturi nu reprezintă o cifră exagerată pentru întregul sistem. De altfel, faptul că tocmai sănătatea a fost identificată ca prioritate spune multe despre disfuncționalitățile din economie”, a explicat Adrian Mitroi.

Profesorul critică însă actualul proiect al legii salarizării și spune că acesta nu creează un sistem bazat pe performanță, ci perpetuează multe dintre problemele vechi ale administrației publice.

„Eu aș fi preferat o lege a salarizării mult mai coerentă, fără excepții și mult mai bine fundamentată. Chiar și ca exercițiu pedagogic, cred că inteligența artificială ar fi putut genera, în tot acest timp, o lege mai puțin precară decât cea pe care o avem acum. Lipsesc indicatorii de performanță, lipsesc criteriile clare de evaluare și mecanismele prin care oamenii performanți să fie recompensați. Legea a fost făcută în grabă și tocmai de aceea are foarte multe vulnerabilități. Nu creează un cadru meritocratic și nu oferă instrumente prin care performanța să fie stimulată. Din punctul meu de vedere, aceasta este una dintre marile ei probleme”, a subliniat economistul.