Analiză Grecia a luat foc după comparația cu România. Verdictul economistului Cristian Păun: „E o tâmpenie!”
Presa elenă s-a aprins după comparația dintre Grecia și România, dar economistul Cristian Păun spune că, dincolo de orgolii, Grecia are câteva avantaje economice clare. De la protecția oferită de zona euro și economia mai diversificată până la turism și transportul maritim, expertul explică de ce România rămâne mai vulnerabilă și unde greșește în gestionarea banilor publici.

Presa elenă a izbucnit după ce un jurnalist din Atena a comparat Grecia cu România. Profesorul universitar Cristian Păun intervine în dezbatere cu o analiză rece: de la lipsa zonei euro până la „sminteala” cheltuielilor publice care ne împinge spre criză.
Românii s-au obișnuit în ultimii ani să privească superiori spre greci, alimentați de mesajele triumfătoare transmise de autorități. Mesaje precum „românii au venituri mai mari decât grecii, ungurii și slovacii și comparabile cu polonezii” au devenit o obișnuință, hrănite și de anumite statistici Eurostat, care însă se refereau de fiecare dată la salariile brute și nu la veniturile nete.
Cu toate acestea, mai ales în ultimii doi ani, pe fondul inflației și al creșterii taxelor și impozitelor, nivelul de trai a scăzut și mai mult în România, astfel că și avantajul pe hârtie al salariului brut a pălit.
Dacă românii privesc de regulă de sus în direcția Greciei, reciproca este cât se poate de valabilă. Atena a beneficiat de faptul că nu a trebuit să îndure o jumătate de secol de comunism, dar și că a devenit parte a Uniunii Europene mult mai repede decât statele din Estul Europei. În același timp, Grecia a avut și încă mai are avantajul de a face parte din zona euro, ceea ce la București nu poate decât să rămână un vis îndepărtat.
Ce spun grecii
Și pe acest fond, în Grecia a apărut de curând o întreagă dezbatere în ce privește comparația cu România și Bulgaria. Polemica a crescut la finele săptămânii trecute, după ce în presa elenă, mai exact în Athens Voice, un jurnalist important, Manos Voularinos, a criticat ideea că o astfel de comparație ar fi, în sine, jignitoare pentru Grecia. Voularinos a mers chiar mai departe și a afirmat că dezvoltarea economică trebuie privită prin prisma rezultatelor, nu a statutului pe care o țară consideră că îl merită. Articolul s-a viralizat, iar rândurile sale au provocat o reacție imediată și orgolioasă în rândul societății elene, obișnuite decenii la rând să privească superior spre România și Bulgaria.
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale. El a răspuns provocării lansate de „Adevărul” și a venit cu verdictul expertului în comparația dintre România și Grecia. În opinia sa, grecii ar fi mai îndreptățiți să privească de sus România, pornind de la performanțele economice ale celor două țări.
„Din punctul meu de vedere, grecii oarecum au dreptate, pentru că noi, de exemplu, nu suntem în zona euro. Ei erau deja în zona euro la momentul în care au intrat în criză. Asta este prima diferență semnificativă și care cumva le dădea mai multe opțiuni de salvare, printre care inclusiv implicarea Băncii Centrale Europene, care a cumpărat niște active toxice ale unor bănci expuse pe Grecia destul de masiv în perioada respectivă. Practic, europenii au împărțit efortul de salvare financiară a Greciei pentru simplul motiv că această țară era mult mai bine integrată decât suntem noi în momentul de față. Noi, spre deosebire de greci, suntem la periferia Europei, dar nu suntem în zona euro, și asta este, să zicem, prima diferență pe care aș puncta-o”, spune profesorul Păun.
Scutul Zonei Euro și avantajele structurale ale economiei elene
În același timp, Grecia ar avea o economie mai solidă decât România, deși nu dispune de resurse similare. Chiar dacă Grecia nu are resurse precum gazele naturale și nici o industrie auto, este mai industrializată și are o economie mai rezilientă, consideră Cristian Păun.
Buni de OCDE, dar amenințați cu retrogradarea la junk. Explicația unui economist despre paradoxul românesc„A doua diferență pe care aș puncta-o este legată de structura economiei. Economia Greciei, chiar dacă nu este atât de vizibil acest lucru, este mult mai industrializată decât economia României. Este o economie axată pe niște sectoare care produc valoare adăugată cu foarte puțină prociclicitate în spate. Adică atunci când apar anumite crize, sectoarele respective pot să cadă, dar nu foarte mult”, mai spune expertul.

Aici, profesorul Cristian Păun exemplifică, pentru a-și argumenta afirmațiile anterioare.
„Vă dau două exemple: este vorba de tot ce înseamnă partea de transporturi maritime internaționale. Grecii sunt, de când știm, navigatori foarte buni și au companii de transport foarte bune, au armatori serioși. Putem spune că au și o flotă puternică, iar asta îi salvează de foarte multe ori. Doi: au sectorul turistic foarte, foarte important. Nimeni nu o să le ia vreodată grecilor marea, insulele, miile de kilometri de plajă și de mare albastră și caldă în perioada verii. Deci ei vor avea căutare mereu și asta iar reprezintă un element de salvare”, susține expertul.
Vulnerabilitățile României
România, deși pe hârtie ar avea câteva atuuri în fața Greciei, în practică este deficitară.
„Noi nu avem astfel de zone sau cel puțin cele pe care noi avem avantaje competitive nu reușim să le punem în valoare. Aș da un exemplu aici: agricultura, de exemplu. Noi am putea să fim mult peste Grecia în ceea ce înseamnă partea de agricultură. Din păcate, însă, suntem departe de ei”, subliniază Păun.
Fără o industrie auto, așa cum are România, Grecia are avantajul unei industrii centrate pe vapoare și navigație, dar desigur și un turism la standarde la care alte țări pot doar visa.
„Ei au însă industria care repară navele. Și atenție că noi nu o aveam această industrie atât de bine dezvoltată la momentul intrării în Uniunea Europeană. De fapt, această industrie este dezvoltată pe baza capitalului străin, a multinaționalelor. Sunt două multinaționale care domină și care dezvoltă întregul lanț de producție pe care îl vedem astăzi în spatele acestei industrii”, este opinia profesorului.
România depinde în această privință mult mai mult de capitalul străin. O companie franceză și una americană, recunoscute ambele la nivel internațional, mișcă lucrurile în România, iar de pe urma lor s-a dezvoltat un întreg climat economic. Asta înseamnă o mai mare vulnerabilitate pentru România, chiar dacă aparent este greu de crezut.
Atitudinea ostilă față de investitori și riscul unui stat ineficient
„Noi depindem și aici de capitalul străin, pe care din păcate în ultima perioadă nu prea-l iubim. Și nu numai că nu prea-l iubim, îl încărcăm de tot felul de mesaje din astea păguboase, suveraniste, gen «Domnule, să plece străinii din țara noastră, că noi nu vrem să fim în genunchi în fața lor, să fim colonizați și sclavagizați de ei». Ceea ce e o tâmpenie din punctul meu de vedere. Deci suntem cumva mult mai ostili capitalului străin, mult mai ostili procesului de integrare, nu suntem atât de bine integrați ca grecii, nu suntem atât de diversificați și industrializați precum sunt grecii. Și asta face ca noi să avem mult mai multe vulnerabilități, mai ales atunci când vine vorba de dependența noastră de un stat tot mai obez, tot mai ineficient și tot mai pus pe, cum să spun eu, cheltuit bani fără să ofere foarte mare lucru de banii pe care statul îi cheltuiește”, susține Păun.
Mărturiile româncei care a fentat moartea în Siria și Ucraina ca să ajute victimele războiului: „Am văzut acolo demoni, dar și îngeri pe pământ”Există și capitole la care România și Grecia seamănă foarte bine. Iar unul dintre acestea ține de ușurința cu care sunt adoptate politici economice păguboase, care nu fac decât să provoace vulnerabilități prin risipa unor resurse.
„Acestea sunt vulnerabilitățile, da, sunt mai mari decât ale Greciei în momentul de față și da, nu putem să ne comparăm din punctul acesta de vedere cu grecii. Dar ne putem compara cu grecii la sminteala noastră de a expanda statul foarte mult, de a oferi tot felul de ajutoare sociale și tot felul de, cum să spun eu, cheltuieli publice pe care nu le controlăm foarte, foarte bine”, explică Cristian Păun.





















































