Săptămână decisivă pentru finanţele ţării: ori la bal, ori la spital! Alegerea îi aparţine preşedintelui Nicușor Dan

În următoarea săptămână aflăm dacă obţinem banii din PNRR, sau pierdem miliarde de euro prin neîndeplinirea jaloanelor şi ţintelor prevăzute  în programul semnat cu CE. În special legea salarizării, motiv de dispute politice între partidele parlamentare, convocate azi la Cotroceni pentru a vedea dacă se mai pot salva cele 770 de milioane de euro legate de jalonul legea salarizării.

Presedintele României, Nicușor Dan FOTO Mediafax

Toate dezbaterile şi discuţiile legate de acest subiect au primit ieri un „block” de la Bruxelles. Anvelopa salarială din buget a crescut în urma discuţiilor guvernului cu sindicatele nu cu 8 miliarde de lei, cât prevăzuse guvernul, ci cu 12 miliarde lei, ba în unele calcule cu 18-20 de miliarde de lei. Comisia Eurpeană a spus că nu este de acord, atâta timp cât nu se specifică de unde vin banii. Şi totul va fi luat azi de la zero în discuţiile de la Cotroceni.

Politica fiscal-bugetară a guvernului Bolojan a fost şi este reechilibrarea bugetului, de la un deficit de 9,3% din PIB lăsat de Ciolacu, la un deficit bugetar de 6% anul acesta şi de ajungere la 3% din PIB în anii următori, aşa cum ne cere tratatul de la Maastricht. Şi nu oricum, ci prin reducerea cheltuielilor bugetare, fără creşteri de taxe şi impozite care au fost deja crescute la începutul guvernării Bolojan.

Mai mult, datoria externă a României a trecut de 60% din PIB, conform EUROSTAT, obligând guvernul să respecte legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi să nu mai crească cheltuielile statului, în special cele cu salariile bugetarilor.

Că este corectă această politică ne-au confirmat agenţiile de rating Fitch şi Moody’s, care ne-au păstrat actuala categorie de rating  fără să ne coboare la „junk”. Este meritul de necontestat al guvernului Bolojan.

Desemnarea premierului pentru noul guvern după 1 septembrie

Atunci se va vedea ce înţelege preşedintele Nicușor Dan din starea economiei şi finanţelor ţării. Are de ales între două politici de guvernare total opuse. Cele ale PSD-AUR, care ignoră poziţia Comisiei Europene, iar PSD are trei mari obiective: relansare economică, prosperitate, protecţie socială, fără să spună de unde ia muntele de bani necesari acestor obiective şi cum va proceda pentru atingerea lor. Cel mai probabil are în calcul să „ia de la bogaţi să dea la săraci”, gonind băncile şi firmele  multinaţionale spre alte ţări mai înţelepte şi lăsând România mai săracă decât este acum.

A doua variantă, desemnarea lui Alexandru Nazare ca premier,  cu un guvern format din specialişti tehnocrați, independenţi de partide, al cărui program de guvernare a fost precizat în linii mari astfel:

- Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit.

- Orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu.

- În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.

- România se află în continuare în procedură de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor.

Este continuarea politicii lui Ilie Bolojan, pe care nu se ştie dacă preşedintele Nicușor Dan o apreciază, sau nu. Vom vedea la desemnarea premierului pe ce cale vrea să ducă preşedintele România. Pe acea propusă de PSD, sau pe cale deja deschisă de Bolojan, şi susţinută de PNL, USR,  UDMR și, mai ales, de Comisia Europeană.

Eugen Tomac spune ca președintele are aici o linie roșie: să nu scadă veniturile bugetarilor. Atunci să spună și de unde bani pentru acest obiectiv.

Există şi riscul ca după desemnarea lui Grindeanu ca viitor premier, PSD să colaboreze cu AUR, pe faţă sau pe sub masă, fără ca preşedintele să mai poată interveni. Votul de învestire a guvernului Grindeanu va fi asigurat de parlamentarii celor două partide, PSD şi AUR, dar banii de la CE şi investitori ar înceta să mai vină, lăsând ţara fără bani de pensii şi salarii bugetare. 

Votarea unui guvern condus de Nazare este şi ea asigurată de frica parlamentarilor de alegeri anticipate, caz în care riscă să plece acasă la jumătatea mandatului. Aşa că restricţia preşedintelui, ca premierul propus de partide să aibă în spate o majoritate parlamentară, nu  stă în picioare. Poate s-a lămurit şi dânsul ca după desemnarea candidatului la premier se negociază programul de guvernare şi componenţa guvernului, deci majoritatea parlamentară, nu înainte de desemnare.

Avem un interval scurt de timp, până la 1 septembrie, în care să ne hotărâm ce vrem. Alegerea aparţine preşedintelui, care va desemna un premier în funcţie de ce a înţeles din mersul economiei şi a echilibrelor fiscal-bugetare.