Analiză Ce se ascunde în spatele celei mai lungi crize de consum din România. Avertisment dur al unui economist: „Mediul privat este afectat puternic”

Consumul românilor traversează cea mai lungă perioadă de contracție din ultimii ani. De 10 luni consecutive, comerțul cu amănuntul înregistrează scăderi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, semnal că populația își reduce tot mai mult cheltuielile. Pe lângă prețurile tot mai ridicate, explicația principală ține în primul rând de deteriorarea încrederii în economie, pe fondul instabilității politice, al majorărilor de taxe și al unei inflații care a erodat puterea de cumpărare. Prudența tot mai mare a consumatorilor începe să se reflecte deja în activitatea companiilor și în ritmul de creștere al economiei. Iulian Lolea, economist-șef al organizației patronale Concordia, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt cauzele celei mai prelungite scăderi a consumului din ultimii ani, ce efecte produce asupra mediului de afaceri și când ar putea reveni economia pe o traiectorie de creștere.

Cumpărături într-un supermarket din București. FOTO: Shutterstock

România traversează cea mai lungă perioadă de contracție a consumului din ultimii ani. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna mai s-a înregistrat a zecea scădere consecutivă a comerțului cu amănuntul comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Volumul vânzărilor din retail a fost cu 4,7% mai mic decât în mai 2025, iar pe ansamblul primelor cinci luni ale anului declinul ajunge la 5,3%. Dacă sunt analizate afacerile din comerțul cu amănuntul în ansamblu, scăderea este de aproximativ 5,5%.

Cea mai puternică diminuare a fost înregistrată în cazul mărfurilor nealimentare, ale căror vânzări au scăzut cu aproape 8% în perioada ianuarie-mai. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a coborât cu 3,7%, iar vânzările de carburanți au fost mai mici cu 2,8%. Numai în luna mai, reducerea consumului a fost influențată în principal de scăderea cu 5,5% a vânzărilor de carburanți, pe fondul majorării prețurilor la pompă.

Există însă și un prim semnal de stabilizare. Comparativ cu luna aprilie, vânzările din retail au crescut în mai cu aproximativ 1,2-1,3%, ceea ce ar putea indica o încetinire a ritmului de deteriorare a consumului, chiar dacă tendința anuală rămâne negativă.

Slăbirea consumului începe să se reflecte și în evoluția economiei. În primul trimestru al anului, produsul intern brut al României s-a contractat cu 1,7% pe serie brută, a doua cea mai severă scădere din Uniunea Europeană, după Irlanda. În aceeași perioadă, producția industrială a scăzut cu 2%, iar consumul populației s-a redus în martie cu 3%. Chiar dacă acest recul este mai mic decât cel de 9% consemnat în ianuarie, el confirmă că populația continuă să își reducă cheltuielile.

În același timp, inflația dă primele semne de temperare, însă rămâne la un nivel ridicat. În iunie, rata anuală a coborât la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Cele mai mari scumpiri continuă să fie înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile sunt cu aproape 14% mai mari decât în urmă cu un an. Chiriile au crescut cu peste 43%, în timp ce, dintre produsele alimentare, cele mai puternice majorări de preț au fost consemnate la cafea, ouă și lapte. În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o scumpire anuală de aproape 60% după eliminarea plafonării prețurilor, iar carburanții sunt mai scumpi cu peste 20%.

De ce nu mai cumpără românii

În opinia economistului-șef al Concordia, explicația principală a acestei evoluții este combinația dintre deteriorarea încrederii consumatorilor și erodarea puterii de cumpărare. Iulian Lolea estimează că tendința negativă va continua și în lunile următoare, însă arată că există și primele indicii care ar putea marca începutul unei reveniri, pe fondul temperării inflației și al creșterilor salariale prognozate pentru anul viitor.

„Dinamica anuală a consumului a continuat să rămână negativă, iar această tendință o să o vedem și pentru următoarele luni. Ea este determinată de o scădere puternică a încrederii consumatorilor pe fondul incertitudinilor politice, pe fondul creșterilor de taxe, dar și ca urmare a scăderii puterii de cumpărare, rata inflației a depășit cu mult ritmul de creștere a veniturilor. O ușoară revenire ar putea să se vadă începând cu luna august, odată cu scăderea ratei inflației și pe măsură ce vor apărea tot mai multe semne că economia se stabilizează. Este de așteptat ca în anul 2027 veniturile pensionarilor și veniturile angajaților din sectorul public să crească ușor și, alături de o dinamică anuală a salariului mediu din sectorul privat de aproximativ 5-6%, ar trebui să conducă la o îmbunătățire a încrederii consumatorilor", a explicat Iulian Lolea.

Presiune tot mai mare pe mediul privat

Scăderea consumului începe să se reflecte tot mai clar în economia reală. Companiile din retail, producție și servicii resimt deja reducerea cererii, iar încetinirea vânzărilor pune presiune asupra marjelor de profit și a planurilor de investiții. În acest context, multe firme sunt nevoite să își reducă cheltuielile, să amâne proiecte de dezvoltare sau să își regândească strategiile de afaceri, în timp ce mediul de afaceri așteaptă măsuri care să reducă incertitudinea și să ofere un cadru economic mai predictibil.

„Mediul privat este afectat puternic de reducerea consumului, având numeroase sectoare economice care suferă precum producția de mobilă, construcțiile rezidențiale, HORECA, comerțul și altele. Așteptările sunt ca acest an să fie mai slab decât cel precedent, cu presiuni mari pe marjele de profitabilitate și pe reducerea costurilor. Mediul privat îi cere guvernului stabilitate politică, stabilitate fiscal-bugetară și să elimine din spațiul public orice discuție privind viitoare creșteri de taxe pentru refacerea încrederii. De asemenea, este nevoie de măsuri de relansare economică pentru a putea reface încrederea firmelor și consumatorilor", a subliniat economistul.

Finanțele publice, corectate pe spatele companiilor și al consumatorilor

Deși deficitul bugetar dă primele semne de reducere, Iulian Lolea avertizează că ajustarea fiscală nu a fost împărțită în mod echilibrat. Potrivit organizației patronale, cea mai mare parte a efortului de consolidare a finanțelor publice a fost suportată de mediul privat, prin majorări de taxe și impozite, în timp ce reducerea cheltuielilor din sectorul public a rămas limitată. În aceste condiții, organizația consideră că riscurile privind atingerea țintei de creștere economică pentru 2026 rămân ridicate.

„Traiectoria pentru finanțele publice este una bună în acest moment, având în vedere reducerea importantă pe care o vedem pentru deficitul bugetar la 5 luni. Cu toate acestea, trebuie evidențiat că cea mai mare parte a acestei corecții s-a făcut pe seama mediului privat, pe seama creșterilor de taxe, reducerile de cheltuieli în zona publică fiind doar marginale. Riscul de retrogradare a fost diminuat de eforturile realizate până în prezent, însă nu trebuie să ne relaxăm, pentru că evoluția pozitivă poate fi ștearsă ușor și în scurt timp, dacă nu se continuă abordarea responsabilă privind banii publici. Este extrem de probabilă ratarea țintei de creștere economică de 1% pentru anul 2026, iar acest lucru poate pune în pericol și ținta de deficit, necesitând eforturi suplimentare pentru contrabalansare", a explicat Iulian Lolea.