Analiză Prețurile cresc mai repede decât salariile. Ce trebuie să se întâmple pentru ca românii să o ducă mai bine

Românii se confruntă cu o situație tot mai greu de gestionat: economia încetinește, însă prețurile nu dau semne că ar urma să revină la nivelurile de acum câțiva ani. În septembrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,61%, în creștere față de 6,17% în august. Cele mai mari presiuni s-au resimțit în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu peste 11% într-un an. 

Scumpirile continuă să pună presiune asupra bugetelor românilor. Foto: captura video youtube

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în septembrie, prețurile serviciilor erau cu 11,12% mai mari decât aceeași lună a anului trecut. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 3%. Diferențele arată că presiunea asupra bugetelor nu vine dintr-o singură direcție, iar cheltuielile pentru servicii pot deveni tot mai greu de acoperit.

Pe de altă parte, creșterea salariilor nu mai oferă aceeași protecție în fața scumpirilor. Atunci când veniturile avansează mai lent decât prețurile, oamenii ajung să cumpere mai puține lucruri chiar dacă, pe hârtie, câștigă mai mult. Pentru familiile care alocă o mare parte din venit pentru locuință, facturi, transport și alimente, diferența se poate simți de la o lună la alta.

Economistul Valentin Tătaru atrage atenția că evoluția veniturilor trebuie privită în raport cu inflația, nu doar prin prisma sumelor încasate. În opinia sa, datele privind salariile reale și consumul gospodăriilor sunt esențiale pentru a înțelege dacă nivelul de trai se îmbunătățește cu adevărat. Deocamdată, spune economistul, nu există semnale clare că veniturile reale au revenit pe o traiectorie pozitivă. 

Venituri mai mari nu înseamnă automat un nivel de trai mai bun

Creșterea salariului nu garantează că o familie își permite mai multe bunuri și servicii. Pentru a înțelege dacă nivelul de trai se îmbunătățește, trebuie urmărită evoluția veniturilor reale, adică a veniturilor ajustate în funcție de inflație, precum și consumul real al gospodăriilor.

Valentin Tătaru atrage atenția că veniturile trebuie raportate la ritmul scumpirilor, iar datele recente arată că salariile nu au mai ținut pasul cu inflația.

„O creștere a venitului nominal nu înseamnă automat o creștere a nivelului de trai. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile, venitul real scade și familia își permite mai puține bunuri și servicii. De aceea, indicatorii cei mai relevanți sunt evoluția veniturilor reale, adică veniturile ajustate cu inflația, și consumul real al gospodăriilor. În prezent vedem exact această presiune: creșterea salariilor a coborât de câteva trimestre bune sub rata inflației. Pentru moment pare că trendul s-a mai stabilizat dar nu sunt încă semne indubitabile de revenire a veniturilor reale în teritoriu pozitiv”, a declarat pentru „Adevărul”, Valentin Tătaru.

Potrivit acestuia, creșterea anuală a salariului mediu net a încetinit la 5,6% în august 2026, sub rata inflației. În aceste condiții, veniturile reale au scăzut, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariaților a fost afectată.

Serviciile se scumpesc mai repede decât alimentele

Nu toate categoriile de cheltuieli au evoluat în același ritm. În septembrie, prețurile serviciilor au crescut cu 11,1% față de aceeași lună a anului trecut, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, iar alimentele cu 3%, potrivit datelor prezentate în analiza ING.

Diferențele sunt importante pentru bugetele familiilor, deoarece cheltuielile nu se rezumă la produsele cumpărate din magazine. Costurile serviciilor, chiriile, transportul și alte cheltuieli curente pot continua să crească chiar și atunci când scumpirile alimentelor se temperează.

Valentin Tătaru explică faptul că serviciile sunt influențate într-o măsură mai mare de costurile interne, în special de salarii și chirii, ceea ce face ca prețurile din acest sector să reacționeze mai lent la schimbările economice.

„Presiunile nu sunt uniforme. În acest moment, serviciile sunt zona cea mai problematică: în septembrie, prețurile serviciilor creșteau cu 11,1% anual, față de 7,1% pentru bunurile nealimentare și 3,0% pentru alimente. Serviciile tind să reacționeze mai lent deoarece sunt mai dependente de salarii, chirii și alte costuri interne. La energie și combustibili rămân, în același timp, riscuri asociate evoluțiilor externe și condițiilor de ofertă”, a afirmat Valentin Tătaru.

În cazul energiei și combustibililor, evoluțiile externe și condițiile de ofertă rămân factori de risc. Eventualele majorări ale acestor costuri se pot transmite mai departe influențând cheltuielile gospodăriilor și costurile de funcționare ale companiilor.

Consumul mai slab poate afecta angajările și investițiile

Atunci când oamenii își reduc cheltuielile, efectele se pot resimți și în activitatea companiilor. O cerere mai slabă limitează posibilitatea firmelor de a transfera integral costurile în prețurile finale. În aceste condiții, unele companii pot ajunge să accepte marje de profit mai mici, să amâne investiții sau să adopte o politică mai prudentă de recrutare.

Încetinerea consumului poate deveni astfel o problemă și pentru piața muncii, în special dacă se prelungeste. Companiile care vând mai puțin pot fi nevoite să își ajusteze cheltuielile, iar acest lucru poate influența ritmul angajărilor.

„Da, există acest risc. Atunci când consumatorii cumpără mai puțin, companiile au mai puțin spațiu pentru a transfera costurile în prețuri. Dacă slăbiciunea cererii persistă, ajustarea se poate face prin marje mai mici, investiții amânate și/sau o politică mai prudentă de angajare. Vedem deja o răcire a pieței muncii prin prisma scăderii numărului de salariați din economie, dar nu este o deteriorare abruptă ci  mai degrabă o ajustare a companiilor la o nouă realitate economică – una incertă, în care creșterea se obține tot mai greu”, a adăugat Valentin Tătaru.

Evoluția consumului și cea a numărului de salariați vor fi importante pentru a înțelege cât de mult se transmite încetinirea economică în bugetele familiilor. O revenire a cererii ar putea sprijini activitatea companiilor, însă, în lipsa unor venituri reale mai mari, consumul poate rămâne sub presiune.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca puterea de cumpărare să își revină

Scăderea inflației nu înseamnă automat că românii își permit din nou mai multe lucruri. Pentru ca nivelul de trai să se îmbunătățească, veniturile trebuie să înceapă să crească într-un ritm mai rapid decât prețurile, iar temperarea inflației trebuie să se mențină.

În perioada următoare, evoluția salariilor reale, inflația de bază și prețurile serviciilor vor fi indicatori importanți. Și consumul gospodăriilor trebuie urmărit, deoarece oferă indicii despre capacitatea oamenilor de a susține cheltuielile curente.

„Semnalul decisiv nu este doar o inflație mai mică, ci revenirea creșterii veniturilor reale. Aș urmări dacă salariile încep din nou să crească mai repede decât prețurile, dacă inflația de bază și, mai ales, inflația serviciilor coboară în mod susținut și dacă consumul începe să se stabilizeze. Abia combinația dintre venituri reale în creștere și o temperare mai largă a prețurilor ar indica o îmbunătățire autentică a puterii de cumpărare”, a explicat Valentin Tătaru pentru „Adevărul”.

Până când aceste evoluții vor confirma o schimbare de tendință, scăderea inflației trebuie privită cu prudență. Prețurile pot continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent, iar efectele scumpirilor acumulate în ultimii ani vor rămâne vizibile în bugetele gospodăriilor.

Pentru români, o îmbunătățire reală va însemna nu doar o temperare a scumpirilor, ci și venituri care să le permită să își acopere mai ușor cheltuielile și să își recapete treptat puterea de cumpărare.