dumitru chisăliță - ultimele știri

În trei luni de război în Orientul Mijlociu prețul motorinei va ajunge în România în cel mai optimist scenariu la 11,5 lei, iar în cel mai pesimist scenariu la 16,8 lei/litru, potrivit calculelor efectuate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Creșterea prețurilor la carburanți din ultimele zile nu reflectă însă scumpirea reală a petrolului de pe piețele internaționale. Specialiștii atrag atenția că, deocamdată, scumpirile din piața internațională nu s-au transmis integral la pompă, însă acest lucru se va întâmpla.

Creșterea prețurilor la motorină a adus în mai puțin de trei luni scumpiri de până la 7% a produselor și serviciilor din România, potrivit calculelor unui expert în energie, care confirmă astfel predicțiile transportatorilor din ultima perioadă.

Prețurile la pompă sunt umflate artificial în România, atrag atenția experții care cer intervenția urgentă a statului prin controale și reglementări. Românii plătesc cu 2 lei mai mult pe litru decât vecinii bulgari, depășind chiar și costurile generate de scumpirea petrolului și accize.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului. Cel mai mare complex industrial pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL) este Ras Laffan, în Qatar.

Prețul carburanților crește constant în România și, cel puțin deocamdată, motivul nu este conflictul din Orientul Mijlociu, după cum au afirmat experții în energie consultați de „Adevărul”, potrivit cărora este de așteptat ca, în maximum două săptămâni, prețul să ajungă la aproximativ 8,8 lei/l.

Schimbare radicală de discurs: La doar o zi după ce a numit „minciuni sfruntate” previziunile privind benzina la 10 lei, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite azi că acest prag este posibil.

Prețul gazelor naturale la hub-ul european TTF a înregistrat o creștere spectaculoasă de aproximativ 40% într-o singură zi, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii energetice din Qatar.

Prețul benzinei și motorinei va depăși curând 9-10 lei/litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dată fiind scumpirea barilului de petrol și dificultățile de transport prin Strâmtoarea Ormuz.

România are foarte mulți proprietari de locuințe. Pe hârtie, foarte mulți români „au avere”, însă foarte puțini au lichidități, majoritatea dintre ei trăind din salariu și împrumuturi pentru plata facturilor de la lună la lună.

Specialiștii în energie au anticipat că prețurile benzinei și motorinei vor crește alarmant, explicând că motivele nu țin doar de evoluția petrolului Brent, ci și de fiscalitatea ridicată din România și tensiunile geopolitice din regiune.

Retragerea Lukoil din proiectul Trident din Marea Neagră, în care deține peste 87% dintre acțiuni, subliniază vulnerabilitățile României în context geopolitic, chiar dacă pe termen scurt nu are efecte vizibile, sunt de părere experții în energie consultați de „Adevărul”.

România are cele mai mari prețuri ale energiei la stațiile de încărcare a mașinilor electrice din Europa, dublu și chiar mai mult decât dublu față de alte state europene, potrivit unei analize de piață.

Prețul gazelor nu va crește facturile românilor după data de 1 aprilie, când se va renunța la plafonare, dar vor scumpi toate produsele fabricate în România care folosesc gaze, consideră experții consultați de „Adevărul”.

Actul normativ publicat marți seară de Ministerul Energiei instituie măsuri temporare aplicabile clienților casnici de gaze naturale și producătorilor de energie termică pentru populație în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 , după expirarea actualei scheme de plafonare (31 martie 2026).

România nu va fi independentă energetic în 2028, nici în 2030 și nici în 2040, a afirmat expertul în energie Dumitru Chisăliță, argumentând că o țară este independentă energetic atunci când produce intern suficientă energie pentru consumul său anual, zilnic și orar.

România, țara cu cea mai mare inflație din UE, riscă o nouă explozie a prețurilor alimentelor în 2026, din cauza costurilor mari de producție și de transport pe care le vor avea producătorii și procesatorii.

Prețul „administrat” al gazelor naturale, anunțat de premierul Ilie Bolojan ca măsură tranzitorie pentru renunțarea la plafonarea prețului, va duce la apariția „băieților deștepți” în energie, susține expertul în energie Dumitru Chisăliță, în cadrul unei analize care prezintă efectele acestei măsuri

Consumatorii cu venituri sub 2.500 de lei ar putea să primească o bonificație de 100 de lei lunar. Mecanismul riscă să fie mai degrabă o operațiune de imagine decât o politică publică eficientă, după cum susține expertul în energie Dumitru Chisăliță.

România e nevoită, în zilele friguroase, să importe gaz din Ungaria, deși suntem cei mai mari producători de gaze naturale din UE. Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică de ce importăm gaze din țara vecină și ce riscăm când robinetul de gaz rusesc din Ungaria se va închide, în 2027.

Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere, fiind nevoiți să decidă dacă stau în frig și le rămân și ceva bani pentru traiul de zi cu zi sau stau confortabil la căldură și nu mai au bani pentru mare lucru după ce plătesc facturile la gaze.

Îndemnul de neplata facturilor aferente agentului termic nu este de bun augur, putând duce la falimentul companiilor care îl furnizează, ceea ce ar însemna că nu doar un mic procent dintre cei care locuiesc la bloc ar sta în frig, ci toți cei care nu au sisteme alternative de încălzire a locuinței.

Furnizorii de energie, inclusiv Engie, PPC Energie, Premier Energy și Nova Power&Gas, au început să afișeze ofertele de preț pentru perioada de după 1 aprilie, când se va renunța la prețurile plafonate.

Preţul carburanţilor ar putea creşte în România cu 0,5 bani până la 4,5 lei pe litru, în funcţie de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor, precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.

România se află într-o situație paradoxală, având în vedere că, deși este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, prețul carburantului la pompă este destul de mare.

Legea energiei se schimbă radical, fiind reglementate noi definiții și obligații pentru persoanele fizice care produc și stochează energie electrică (prosumatori), astfel încât legea românească să se alinieze reglementărilor europene și să îndeplinească obligațiile asumate prin jaloanele 116 și 128.

Cererea mare de gaze naturale generată de consumul record pe fondul gerului care a cuprins România a majorat considerabil prețul gazelor pe bursa de energie. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% – pentru încălzirea populației.

Avariile din sistemul de termoficare au ținut zeci de mii de români în frig și nu doar în București, ci și în alte orașe precum Craiova, singura posibilitate pe care aceștia au avut-o fiind încălzirea cu aparate care au crescut considerabil facturile la energia electrică.

Mulți dintre românii care vor scoate mai mulți bani din buzunare în luna ianuarie 2026, din cauza încălzirii cu energie electrică, ar fi putut să reducă costurile semnificativ dacă și-ar fi schimbat furnizorul, alegând o ofertă mai avantajoasă din piață.

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, afirmă, într-o analiză, că dacă un român cu venituri minime cheltuie mai mult de o treime din bani pe facturile la lumină şi căldură, în contextul în care statul îi acoperă doar 12% din acestea.

Un expert în energie a explicat anunțul ministrului energiei Bogdan Ivan, potrivit căruia p lafonarea prețului la gaze ar putea fi eliminată gradual, precizând că de fapt plafonarea convine statului, dar și unor actori din piață.

Criza energetică declanșată în Europa în 2021 a împins România într-o situație fără precedent: prețurile la electricitate și gaze au crescut accelerat, situație care risca să se transforme într-o povară greu de suportat pentru milioane de gospodării și pentru o mare parte a economiei.

Transformările rapide ale piețelor de energie din Europa Centrală și de Est, accelerate de expansiunea regenerabilelor, congestiile de rețea și volatilitatea structurală a prețurilor, generează un peisaj investițional profund asimetric.

Benzina și motorina se vor scumpi, ca urmare a creșterii accizelor și a majorării TVA la carburanți, efectul pentru un plin traducându-se prin zeci de lei în plus și câteva sute de lei pe an.

Prețul carburanților în România reflectă un mix între costurile de producție sau import, taxele și impozitele impuse de stat, precum și marja de profit a benzinăriilor, fiind influențat direct de evoluția petrolului Brent pe piața internațională.

Sancțiunile americane împotriva Rosneft și Lukoil sunt în vigoare, dar au fost temporar relaxate/derogate în ceea ce privește funcționarea stațiilor de alimentare inclusiv în România și alte țări până în aprilie 2026, dacă veniturile nu merg către Rusia.

Deși este a 4-a liberalizare a pieței de energie din ultimii 5 ani, statul nu face nimic pentru a pregăti momentul, ceea ce va crea o criză artificială a gazelor care va determina creșterea prețului pe piața en-gros și la consumatori.

Facturile la energie și gaze nu plătesc doar consumul: banii se împart între costul real al energiei sau gazului consumat, costurile de transport și distribuție, taxele și mecanismele prin care statul finanțează energia verde și cogenerarea, plus costurile administrative și profitul furnizorului.

Municipiul Bucureşti are nevoie de o reţea electrică solidă, de mobilitate curată, de termoficare 5G, de microreţele, de baterii şi rezervoare de apă, precum şi de un Plan Urbanistic Zonal inteligent, rezilient, suportabil, energetic şi regenerabil urban.

România a furnizat energie Republicii Moldova pentru a depăși efectele negative ale atacului Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, experții consultați de „Adevărul” explicând cum a fost afectată țara noastră.

Sistemul energetic din Republica Moldova a fost puternic afectat de atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, a informat sâmbătă Moldelectrica, anunțând că a fost cerut deja ajutorul României.

Criza de la Barajul Paltinu evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii energetice și de apă, accentuate de proiecte hidrotehnice abandonate sau neadaptate. Situația impune o reevaluare urgentă a importanței acestor amenajări pentru securitatea națională.

Criza de la Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice.

În ultimii ani, piața energiei din Uniunea Europeană a trecut prin fluctuații majore. După perioade în care prețurile gazului și energiei electrice au atins niveluri record (în special în 2022), în prezent costurile pe piețele angro au început să scadă.

Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ.

Începând cu data de 13 decembrie, Lukoil nu mai are voie să vândă carburanți în România în formula actuală a acționariatului, putând însă să își desfășoare activitatea sub o altă structură a proprietății.

În luna care a trecut de la dezastruoasa explozie din Rahova, în România s-au înregistrat alte 7 incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime), în urma cărora 4 oameni au murit.

Costurile reale cu încălzirea au crescut semnificativ pentru unele forme de energie în iarna anului 2025-2026, în timp ce ajutoarele pentru încălzirea locuinței au rămas la nivelul de anul trecut, ceea ce face ca o mare parte a populației să fie pusă în imposibilitatea de a plăti facturile.

Experții în energie au explicat modalitatea prin care grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari furnizori de energie, a reușit să crească ilegal prețurile energiei electrice de patru ori, în perioada în care statul implementase schema de plafonare și compensare.

În ultimele săptămâni, mai multe companii mari din România au anunțat valuri de concedieri. Bosh, Amazon, Aptiv, Oracle, iar recent și OMV Petrom, au început disponibilizări pe bandă rulantă. Analiștii spun că totul pleacă de la instabilitatea legislativă și în special despre creșterea taxelor.

Scurgerile de gaze provoacă în România de 100 de ori mai multe decese decât în Europa de Vest, raportat la kilometrii de rețea, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Creşterea taxei de cogenerare şi a TVA pentru termoficare de la 1 noiembrie 2025 va duce la scumpirea energiei termice pe care o plătesc toţi românii care stau în blocurile conectare la reţeaua de termoficare.

Jumătate din locuințele alimentate cu gaze sunt bombe cu ceas, pentru că nu și-au făcut reviziile la instalații de mult timp, ceea ce pune în pericol nu doar locatarii, ci și pe vecinii acestora.

Dumitru Chisăliţă a demisionat din poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Romgaz şi îşi va relua activitatea în fruntea Asociaţiei Energia Inteligentă.

Problema prețurilor mari la energia care ajunge la consumatorii finali din România ar putea fi corectată cu ușurință printr-un act normativ care să limiteze speculațiile furnizorilor de energie, potrivit precizărilor făcute pentru „Adevărul” de un specialist în domeniu.

Scăderea drastică a consumului de energie din perioada sărbătorilor Pascale ar putea crea probleme serioase, potrivit experților consultați de „Adevărul”.

Consumatorii casnici cărora le-au expirat contractele de furnizare a energiei electrice au primit oferte de la furnizori cu noile prețuri, neplafonate, pe o perioadă de cel puțin un an, care se vor aplica după ce măsura de compensare plafonare impusă de stat va expira.

O nouă tentativă de electrificare a caselor fără energie electrică din România ar putea fi un nou eșec, având în vedere valoarea acordată pentru instalarea sistemelor, care este dublă față de costul real.

România este supusă unui set de acțiuni de dezinformare, panică și manipulare, pe fondul haosului creat de lipsa de decizie a Guvernului privind modul de funcționare a pieței de gaze după 1 aprilie 2025, cu scopul de a se obține avantaje comerciale și a crea instabilitate.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, s-a discutat despre revizuirea regulamentelor de proiectare ecologică pentru cazanele și încălzitoarele locale cu combustibil solid, o schimbare care ar fi putut lăsa 7,5 milioane de români fără o soluție viabilă de încălzire.