„Furtuna” perfectă: Cele 12 crize care pot paraliza România în următoarele luni

România ar putea intra, începând din această toamnă, într-o perioadă în care mai multe vulnerabilități economice, energetice, fiscale și sociale se vor suprapune și se vor amplifica reciproc. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), vorbește despre o „policriză” și avertizează că noul Guvern nu va avea de gestionat 12 crize independente, ci probleme care au cauze comune și care se pot transforma una în alta.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) vorbește despre o policriza. Foto: Adevărul

Potrivit analizei AEI, printre vulnerabilități se află energia electrică și gazele, prețul carburanților, deficitul bugetar, costul finanțării, agricultura, apa, lichiditatea companiilor, investițiile publice, fondurile europene, sărăcia energetică și încrederea în instituții.

„România nu intră în 12 crize distincte, ci într-o singură policriză, cu 12 manifestări care se pot alimenta reciproc”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Expertul susține că unele dintre probleme sunt deja vizibile, în timp ce altele ar putea deveni acute doar în anumite condiții: o iarnă foarte rece, perioade lungi fără vânt, incidente tehnice, secetă sau apariția unor noi șocuri geopolitice.

1. Criza energiei electrice

Prima vulnerabilitate identificată de AEI este cea a energiei electrice. Chisăliță spune că România nu duce lipsă de capacități instalate în acte, ci de putere controlabilă disponibilă în anumite ore.

Sistemul este presat simultan de centrale pe cărbune îmbătrânite, capacități pe gaze insuficiente sau întârziate, producția hidro dependentă de nivelul rezervelor de apă și opririle planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare.

La acestea se adaugă problemele rețelelor și faptul că România poate ajunge să concureze pentru importuri cu alte state din regiune.

Expertul nu anticipează un blackout național, însă avertizează că pot apărea intervale cu prețuri foarte ridicate, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de fenomene meteo și, în situații extreme, reducerea consumului unor mari consumatori industriali.

Riscul crește în cazul în care se suprapun temperaturi foarte scăzute, lipsa vântului și indisponibilitatea unor capacități de producție.

2. Criza gazelor

Și piața gazelor poate deveni vulnerabilă în această iarnă. La începutul lunii septembrie, depozitele României erau umplute în proporție de aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit lui Chisăliță, problema nu este neapărat cantitatea totală de gaze disponibilă într-un an, ci capacitatea de a asigura un debit suficient în zilele cu temperaturi foarte scăzute.

O iarnă mai rece decât cea precedentă, cererea ridicată în țările vecine, reducerea unor surse de import și folosirea intensivă a centralelor pe gaze pentru producerea energiei electrice ar putea pune presiune suplimentară pe sistem.

România nu va putea conta întotdeauna pe importuri ieftine și disponibile imediat, avertizează președintele AEI.

3. Criza motorinei

O eventuală problemă pe piața motorinei ar avea efecte asupra întregii economii. Motorina este utilizată masiv în agricultură, transportul de mărfuri, construcții, distribuția alimentelor, servicii publice și industrie.

România depinde de importul de țiței, de capacitatea rafinăriilor și, în anumite situații, de importurile directe de produse petroliere.

La începutul lunii septembrie, statul a fost nevoit să majoreze reducerea temporară a accizei la motorină pentru a limita impactul scumpirilor.

Chisăliță avertizează că orice intervenție a statului are însă un cost.

„Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: lasă prețul să crească; reduce taxele și pierde venituri bugetare; compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, explică expertul.

4. Criza fiscală

Presiunile asupra bugetului se suprapun peste necesitatea reducerii deficitului. Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027.

În același timp, statul trebuie să finanțeze apărarea, investițiile, cofinanțarea proiectelor europene și plata dobânzilor și să intervină atunci când cresc costurile energiei sau ale alimentelor.

Chisăliță consideră că această combinație poate genera o perioadă de instabilitate fiscală.

„Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, susține președintele AEI.

5. Costul crescut al banilor

România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă.

Chisăliță atrage atenția că o eventuală retrogradare nu este singurul risc. Chiar și înaintea unei astfel de decizii, creșterea percepției de risc poate duce la dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru populație și companii, deprecierea leului și costuri suplimentare pentru proiectele de investiții.

Astfel, spune expertul, adevărata problemă nu este neapărat momentul în care România ar putea ajunge în categoria „junk”, ci costul mai mare al banilor înainte de o eventuală retrogradare.

6. Criza alimentară

Agricultura este afectată deja de secetă și temperaturile ridicate. Porumbul și alte culturi de primăvară au fost printre cele mai expuse.

Efectele nu se vor opri la producția agricolă. Recoltele mai slabe pot însemna costuri mai mari pentru furaje, iar acestea se pot transmite ulterior către carne și lactate. Problemele pot apărea și în cazul uleiurilor și al produselor procesate.

În plus, fermierii pot solicita despăgubiri suplimentare, ceea ce pune din nou presiune asupra bugetului de stat.

7. Criza apei

Problema apei se suprapune cu mai multe dintre celelalte vulnerabilități. Nivelurile reduse ale Dunării afectează navigația și transportul de mărfuri, dar și agricultura și producția de energie.

Debitele scăzute pot afecta producția hidroenergetică, în timp ce temperaturile ridicate și lipsa apei pot crea dificultăți pentru răcirea anumitor capacități energetice.

Astfel, criza apei poate alimenta simultan criza energetică și pe cea alimentară.

8. Criza lichidității companiilor

O altă vulnerabilitate identificată de AEI este situația financiară a companiilor. Costurile mai mari cu energia, carburanții, salariile și finanțarea pot pune presiune pe firmele care au deja probleme de lichiditate.

Efectele pot apărea sub forma întârzierilor la plată, acumulării de arierate între companii și creșterii numărului de insolvențe.

O astfel de evoluție ar afecta ulterior și încasările bugetare, ceea ce ar alimenta la rândul său presiunile fiscale.

9. Criza investițiilor publice

Reducerea deficitului poate pune presiune pe investițiile publice. Potrivit AEI, există riscul ca proiectele care nu sunt considerate urgente să fie amânate pentru reducerea cheltuielilor.

Problema este că investițiile în infrastructură și energie au efecte pe termen lung, iar amânarea lor poate menține dependența de importuri și poate accentua vulnerabilitățile deja existente.

10. Criza fondurilor europene

O altă problemă este legată de capacitatea României de a absorbi fondurile europene și de a finaliza proiectele asumate.

Pierderea unor fonduri sau înlocuirea lor cu împrumuturi mai scumpe ar pune o presiune suplimentară pe buget și ar putea întârzia proiecte strategice.

În condițiile în care statul trebuie să reducă deficitul, finanțarea externă nerambursabilă devine cu atât mai importantă.

11. Criza sărăciei energetice

Scumpirea energiei și a alimentelor, combinată cu rate mai mari și venituri care nu țin pasul cu toate costurile, poate accentua sărăcia energetică.

Unele gospodării ar putea ajunge în situația de a trebui să aleagă între plata energiei, cumpărarea alimentelor și achitarea ratelor.

AEI susține că protecția socială ar trebui să fie țintită către gospodăriile vulnerabile, în locul unor mecanisme generale care să subvenționeze uniform consumul.

12. Criza încrederii

Ultima dintre vulnerabilitățile identificate de AEI este legată de încrederea populației în instituții și în capacitatea statului de a gestiona problemele.

Dacă scumpirile, taxele și măsurile de austeritate se suprapun cu problemele economice și sociale, avertizează Chisăliță, există riscul apariției unor proteste, al accentuării populismului și radicalizării și al blocării reformelor.

„Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, spune președintele AEI.

Cele 12 măsuri propuse de Asociația Energia Inteligentă

Pentru a evita transformarea acestor vulnerabilități într-o criză generalizată, AEI propune un set de măsuri care vizează în primul rând energia și reziliența economică.

Printre acestea se numără un program accelerat pentru dezvoltarea capacităților de producție controlabile, un plan național pentru securitatea gazelor și constituirea unei rezerve strategice de carburanți.

Asociația mai propune protecție socială țintită în locul plafonării generale, încurajarea contractelor de energie pe termen lung, reducerea dependenței de piața spot și un „pact fiscal” pentru energie și investiții.

Lista include și protejarea investițiilor esențiale, un plan pentru lichiditatea economiei, un program național pentru apă și securitate alimentară, protejarea fondurilor europene și a proiectelor strategice, precum și un program național de eficiență energetică.

Ultima măsură propusă de AEI este crearea unui sistem de transparență publică săptămânală și avertizare timpurie, prin care autoritățile să poată identifica din timp acumularea riscurilor.

În viziunea lui Dumitru Chisăliță, principala provocare pentru viitorul Guvern nu va fi gestionarea fiecărei probleme separat, ci împiedicarea lor să se transforme într-un singur mecanism în care o criză o alimentează pe următoarea.